Cum încearcă guvernul Viktor Orban să-și extindă influența asupra comunității ceangăilor din Moldova: fonduri guvernamentale și carnavalul ”Regele Os și Regele Fasole”. Budapesta vrea să impună denumirea Ținutul Ceangăilor, similar cu Ținutul Secuiesc

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Guvernul Ungariei investește fonduri guvernamentale în comunitatea de ceangăi din zona Moldovei în încercarea de a extinde minoritatea maghiară din România. Budapesta a sprijinit comunitate cu bani, dar și prin organizarea carnavalului intitulat Regele Os și Regele Fasole care a avut loc la Bacău, potrivit agenției maghiare MTI, citată de Rador.

De remarcat că autoritățile de la Budapesta, mai precis Katalin Szili – consiliera premierului Viktor Orban – a folosit în public sintagma ”Ținutul Ceangăilor” pentru a desemna arealul în care trăiesc aceștia. E o denumire similară cu ”Ținutul Secuiesc”.

Ceangăii sunt o comunitate masată în câteva județe din Moldova – în special Bacău și Neamț, de religie romano-catolică. Unii se consideră de etnie maghiară, alții de etnie română.

Guvernul Ungariei are un parteneriat cu Asociația Ceangărilor Maghiari din Moldova (MCSMSZ).

Potrivit contidianul clujean „Krónika”, cu ocazia paradei grupurilor tradiționale ale ceangăilor moldoveni, Katalin Szili a fost distinsă de Asociația Ceangăilor Maghiari cu titlul de „Nașa Ceangăilor”, iar „Premiul pentru Ceangăilor Maghiari” a fost decernat profesoarei Erzsébet Borbáth din Miercurea-Ciuc pentru sprijinirea elevilor ceangăi care învaţă în şcolile cu predare în limba maghiară din Miercurea-Ciuc.

Katalin Szili, consiliera lui Viktor Orban pentru probleme de autonomie, a mulțumit Asociației Ceangăilor Maghiari din Moldova, care a invitat-o să devină membră a Consiliului de supraveghere al asociației în urmă cu mai bine de un deceniu.

„Am fost bucuroasă să servesc o comunitate care știe ce vrea. Se spune că cine nu știe în ce direcţie navighează, nu este ajutat nici de vânt. Ei bine, putem spune că comunitatea ceangăilor, condusă de MCSMSZ, a ştiut în ce direcţie vrea să navigheze. De aceea, Guvernul ungar, statul ungar, a fost bucuros să ofere sprijin pentru ca locuințele maghiare să crească din pământ, pentru ca elevii maghiari să poată învăţa în limba maghiară și să vă poată servi”, a declarat Katalin Szili, care a adăugat: A fost o experiență plină de bucurie pentru mine să spun rugăciunea Tatăl Nostru împreună cu 1.200-1.300 de ceangăi moldoveni, ceea ce a radiat certitudinea apartenenței într-o perioadă plină de frământări a secolului XXI, deoarece consider că este deosebit de important ca comunitățile dedicate servirii națiunii să se unească și să prețuiască securitatea și pacea.

Vicepremierul Barna Tánczos a spus la carnaval că, deși a auzit adesea comunități rugându-se în limba maghiară, însă nicăieri o rugăciune rostită în limba maghiară nu sună la fel de frumos ca în Moldova.

„Ardelenii au învățat multe de la maghiarii din Moldova, deoarece aici este cel mai greu să fii maghiar”, a spus politicianul UDMR, citat de Krónika, care i-a încurajat pe cei prezenți să răspundă în limba maghiară, cu voce încetă, dacă sunt întrebați cine sunt: „nimic nu este mai frumos decât viitorul maghiar”.

Președintele Asociației, László Pogár, a spus că ceangăii din Moldova aparțin națiunii maghiare, indiferent cât de mult ar susține unii că ceangăii nu sunt maghiari.

„Toate teoriile și eforturile care au încercat să ne prezinte drept români maghiarizați sau ca o națiune ceangăi independentă, au eșuat”, a declarat liderul asociației.

Elemér Kádár, profesor de dans popular și referent de specialitate al programului de păstrare a tradițiilor al organizației, a declarat pentru Krónika: evenimentul de închidere al carnavalului Regele Os și Regele Fasole este de o mare semnificație, deoarece are loc în reședința de județ, în oraș: în locul care pentru locuitorii satelor a fost întotdeauna căminul opresiunii, a reprezentanților puterii și unde se află spitalele, „unde te duci doar când trebuie, când sunt probleme”.

MTI susține că în Ţinutul Ceangăilor există peste 60 de localități unde locuiesc oameni care încă mai vorbesc limba maghiară și sunt romano-catolici. Președintele Asociației Ceangăilor Maghiari din Moldoveni, László Polgár, a informat anul trecut Parlamentul ungar că activitatea lor se desfăşoară în 35 de localităţi, în 21 de Case Maghiare, unde împreună cu aproape 170 de colegi se ocupă de peste două mii de copii, iar în majoritatea locurilor le oferă și mese gratuite în fiecare zi.

Traducerea Rador: Rozália Gănciulescu