G4Media.ro

Cum împiedicăm rasismul în cupluri cu parteneri de religii diferite? Un preot…

sursa foto: Pexels

Cum împiedicăm rasismul în cupluri cu parteneri de religii diferite? Un preot musulman din Dobrogea explică: „Nu contează că se roagă în limbi și moduri diferite”/ Cum trecem peste discriminarea și opoziția părinților

România este unul dintre statele care suscită îngrijorări la nivelul Uniunii Europene cu privire la discriminarea de toate felurile la adresa comunităților minoritare, conform celui mai recent raport ECRI în România, care datează din 2019.

Conform documentului întocmit de Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI), înființată de Consiliul European, în România, ”discursul de incitare la ură, rasist și intolerant, ținut în public ori pe internet rămâne o problemă larg răspândită: principalele ținte sunt romii, minoritatea maghiară, comunitatea LGBT şi cea evreiască. Au loc sporadic atacuri violente împotriva acestor grupuri sau asupra proprietății lor”, arată comisia.

Cu toate astea, cel puțin din punct de vedere etnic și religios, Dobrogea este zona unică din România unde, începând cu 1878, după ce teritoriul a trecut din administrația Imperiului Otoman în cea românească, conviețuiesc în pace, fără conflicte de orice fel turci, tătari, armeni, ruși, greci, bulgari, germani, evrei, italieni ș.a.

Dragoste și toleranță în Dobrogea

Ca un simbol al toleranței și lipsei de discriminare, în doar 2 km pătrați, în centrul vechi al Constanței, este amenajat un octogon confesional reprezentat de bisericile a opt comunități diferite.

Cu cea mai mare comunitate musulmană din România, în Constanța cuplurile mixte din punct de vedere religios și/sau etnic nu sunt o raritate. Dimpotrivă, cu precădere comunitățile minoritare puțin numeroase se ”sting” în viitoare familii mixte. Pe fondul ”diluării” spirituale și a riscului de pierdere a limbii și tradițiilor, unele persoane, cu precădere vârstnicii, caută să ”închidă” și să conserve comunitățile pentru a-și păstra identitatea etnică, religioasă și culturală.

Deci cum împiedicăm rasismul în cupluri cu parteneri de religii și etnii diferite, fără a risca să fim excluși din familie, dar și asigurându-ne că respectăm religia, tradițiile și obiceiurile fiecăruia? Ce recomandă religia musulmană într-un cuplu mixt religios: E de preferat ca fiecare partener să își păstreze religia dacă nu crede în a celuilalt? Sau e nevoie de convertirea cu orice preț a unuia dintre ei? Și cum discutăm cu familia în momentul în care aceasta ne discriminează partenerul și nu îl acceptă invocând religia/etnia diferite?

Un tânăr imam din județul Constanța (preot musulman, n.red.) a explicat într-un interviu pentru ENTR mai multe despre cum pot cuplurile mixte din punct de vedere religios să împace și familia, și povestea de dragoste. Amir Abduraman (26 de ani) slujește pentru comunitatea musulmană din Eforie în cadrul Muftiatului Cultului Musulman de la 19 ani:

sursa foto: Facebook/ Amir Abduraman

Reporter: Cum facem în cazul cuplurilor de religii diferite care vor să trăiască împreună, să întemeieze o familie, dar în care familiile se opun? Cum împiedicăm rasismul religios dar, în același timp, respectăm religiile fiecăruia dintre parteneri?
Amir Abduraman: Dacă oamenii care alcătuiesc cupluri mixte, cu religii diferite, vor să trăiască împreună, să își întemeieze o familie ar trebuie să își asume anumite urmări. Pentru părinți, ca și pentru cei apropiați, religia pare un impediment serios. Pentru mulți dintre noi, a ne apăra religia înseamnă a ne apăra identitatea. Prin natura noastră suntem ființe sociale și, dacă sentimentul de apartenență este strict legat de misiunea religioasă în cadrul societății din care fac parte, atunci ea va deveni regulă de bază. Relația lor trebuie să fie una specială de la început, fiind din culturi, din religii diferite, totul trebuie să decurgă într-o manieră originală.

Rep.: Cum discutăm cu familia în momentul în care aceasta ne discriminează partenerul și nu îl acceptă invocând religia/etnia diferite?
A.A.: Din punctul meu de vedere, ar trebui să discutăm cu familia dacă întâmpinăm această problemă. Ar trebui să găsim asemănări între cele două religii și să le expunem. Putem apela și la liderii spirituali ai comunităților de unde facem, sau face parte partenerul. În fața entității divine toți suntem egali, indiferent de statul social pe care-l avem sau de religie.

Rep.: În comunitatea musulmană, pot fi împreună doi oameni de religii diferite dacă ambii refuză să se convertească? Cum?
A.A.: Din punctul meu de vedere, da, pot fi împreună. Dacă cei doi nu doresc să se convertească, nu ar fi o problemă foarte mare, atât timp cât își respectă unul altuia religia. Atât timp cât amândoi cred într-un singur Dumnezeu nu ar conta că se roagă amândoi în limbi diferite și în moduri diferite.

Rep.: Pentru a oficializa o cununie religioasa, ambii parteneri trebuie să fie de aceeași religie?
A.A.: Nu, pentru a oficializa o cununie religioasă islamică, ambii parteneri nu trebuie sa fie de religie musulmană. Mai întâi, trebuie să își oficializeze cununia civilă, iar mai apoi, imamul, hogea, liderul spiritual al comunității musulmane poate oficializa cununia religioasă.

Rep.: Ați avut astfel de cupluri mixte din punct de vedere religios care v-au cerut îndrumarea? Dacă da, cum au evoluat poveștile lor? Ce i-ați sfătuit?
A.A.: Da, am întâlnit astfel de cupluri mixte. Îndrumarea mea către ei a fost ca fiecare să se respecte și să își cunoască mai bine religia, datinile, cultura unul altuia. Îndoieli au fost la început, nu știau dacă pot trece împreună peste diferențele dintre ei, dar, pe măsură ce s-au cunoscut mai bine au realizat că au multe chestii în comun și că dragostea, iubirea, atașarea aceasta dintre ei, poate depăși “granițele“ religiei, culturii. În fond, erau doi oameni, două suflete pereche care deși proveneau din religii, culturi diferite, iubirea însemna același lucru. Dragostea toată lumea o simte diferit, nu este o emoție pe care trebuie neapărat să o înțelegem. Trebuie să o simțim și nu cred că poate fi explicată.

Rep.: Cum îi simțiți pe cei din generațiile tinere și foarte tinere: Sunt mai potrivnici formării unui cuplu cu un ne-musulman sau, dimpotrivă, sunt mai deschiși către familiile mixte?
A.A.: Aș putea spune că și eu provin dintr-o generație tânără. Părerea mea ar fi, ca un musulman sau un creștin, dacă se poate, să își formeze un cuplu sau o familie cu persoană de aceeași religie pentru a nu apărea probleme sau neînțelegeri religioase. Dacă vine vorba despre generațiile tinere, ei sunt deschiși către ambele categorii. Nu cred că pentru ei ar conta religia, etnia partenerului/partenerei. Ar conta să se înțeleagă bine cu sufletul pereche, să fie acel feedback între ei.

Context

În discursul său din 2020 privind starea Uniunii Europene, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat un nou plan de acțiune al comunității privind combaterea rasismului, în care se stabilesc măsuri pentru următorii 5 ani.

Conform Planului de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025, numit ”O Uniune a egalității”, subraportarea infracțiunilor motivate de ură care au și o componentă rasistă reprezintă un obstacol important în calea asigurării respectării legii și a procesului de elaborare a politicilor.

Astfel, Strategia recentă a UE privind drepturile victimelor recunoaște faptul că este posibil ca nivelul de încredere în autoritățile publice al victimelor care fac parte din comunități defavorizate sau vulnerabile ori din rândul minorităților să fie scăzut, împiedicându-le astfel să raporteze infracțiunile.

Una dintre cele cinci priorități-cheie ale strategiei este, deci, crearea unui mediu în care victimele să se simtă în siguranță pentru a raporta infracțiunile.

Printre altele, Comisia se va asigura că statele membre pun în aplicare pe deplin legislația UE relevantă și va consolida în continuare cadrul juridic, dacă este necesar. Consolidarea ar putea viza în special domeniile în care nu există reglementări în materie de nediscriminare, cum ar fi activitatea de asigurare a respectării legii.

De asemenea, Comisia invită statele membre să facă uz cât mai mult de instrumentele pe care le au la dispoziție, în special de finanțarea disponibilă în cadrul următorului buget pe termen lung al UE și al instrumentului Next Generation EU. Planul de acțiune 2020-2025 poate fi consultat aici. Acesta reunește actori de la toate nivelurile pentru a combate cu mai multă eficacitate rasismul din Europa, inclusiv prin adoptarea unor planuri naționale în acest domeniu.

Sursa foto: Pexels.com

Citește și...

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

3 comentarii

  1. Ar fi mai bine ca ECRI sa se ingrijoreze de tarile mai tolerante si de situatia lor demografica absolut groaznica.

  2. E religia o rasa?

  3. M̶u̶i̶e̶ ̶U̶s̶r̶!̶ ̶M̶u̶i̶e̶ ̶g̶4̶m̶e̶d̶i̶a̶!̶