Cum au omorât PSD și ALDE confiscarea extinsă, reglementată prin directivă UE și transpusă de România de câteva luni în Codul Penal

Majoritatea PSD – ALDE a golit de conținut în Comisia Iordache și articolul din Codul Penal referitor la confiscarea extinsă, introducând în lege o condiție pentru ca bunurile transferate de către persoana condamnată ori de un terț unui membru al familiei să poată face obiectul confiscării extinse: ”dacă aceasta a cunoscut că scopul transferului este evitarea confiscării.” Astfel, această instituție din Codul Penal a devenit inaplicabilă. Potrivit specialiștilor consultați de G4Media.ro, va fi aproape imposibil pentru un procuror să dovedească faptul că beneficiarul transferului știa că acesta este realizat pentru ca persoana condamnată să evite confiscarea.

Modificările la Codul Penal au trecut marți de Senat și urmează să fie votate de Camera Deputaților, apoi vor merge la promulgare. Președintele sau opoziția le poate ataca la Curtea Constituțională.

În prezent, Codul Penal prevede la Art. 112, indice 1

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

(3) Pentru aplicarea dispoziţiilor alin. (2) se va ţine seama şi de valoarea bunurilor transferate de către persoana condamnată ori de un terţ unui membru al familiei sau unei persoane juridice asupra căreia persoana condamnată deţine controlul.

Modificarea votată în comisia Iordache la articolul Art. 112, indice 1

”Pentru aplicarea dispozițiilor alin (2) se va ține seama și de valoarea bunurilor transferate de către persoana condamnată ori de un terț unui membru al familiei, dacă acesta a cunoscut că scopul transferului este evitarea confiscării sau unei persoane juridice asupra căreia persoana condamnată deține controlul. Confiscarea se va dispune în limita bunurilor transferate, în momentul în care transferul ilicit poate fi dovedit prin probe certe dincolo de orice îndoială”.

Modificarea a fost propusă și adoptată de parlamentarii PSD și ALDE.

În plus, la Art. 1121 alineatul 2 se introduce un nou alineat

”Decizia instanței trebuie să se bazeze pe probe certe, dincolo de orice îndoială, din care să rezulte implicarea persoanei condamnate în activitățile infracționale producătoare de bunuri și bani”

Potrivit specialiștilor cosultați de G4Media, pentru confiscarea extinsă instanța trebuie să aibă ”probe certe e dincolo de orice indoiala”, mai mult decât pentru condamnare. Or, la confiscare, standardul recunoscut este preponderența probelor, nu principiul ”dincolo de orice indoiala rezonabila”.

Guvernul a transpus abia în septembrie 2017 Directiva UE privind confiscarea extinsă, modificând Codul Penal si Codul de Procedura Penala. Directiva trebuia transpusă până în octombrie 2016, iar neîndeplinirea acestui obiectiv a determinat declanșarea procedurii de infrigement împotriva României. Acum, prin modificările operate la Codul Penal, instituția confiscării extinse este practic inaplicabilă.

După cum explica la momentul adoptării directivei europarlamentarul Monica Macovei, reglementarea introduce posibilitatea confiscării de la terți. „Atunci când donezi sau vinzi un bun sub preţul pieţei, o tranzacţie de formă pentru a scăpa de confiscare, pot fi confiscate bunurile şi atunci când procesul nu ajunge la o condamnare dacă a fugit din ţară sau dacă este bolnav, de exemplu”, explica Monica Macovei, raportor pentru Directiva europeană 42/2014 privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană.