Cum au devenit manelele cool printre tineri / DJ: Suntem un popor de maneliști. La trei din cinci evenimente, dacă s-ar putea numai pe manele, ar fi cei mai fericiți

Muzica populară este o preferință constantă a românilor, iar manelele sunt mult mai apreciate decât acum zece ani, conform unui sondaj Inscop. Mai mulți antropologi explică pentru Europa Liberă ce influențează popularitatea acestor genuri.

În 2023, cele mai ascultate genuri de muzică din România au fost trapul și manelele, conform datelor adunate de Spotify.

Trapul, un rap agresiv cu influențe din muzica electronică, și-a făcut debutul în România în 2015 cu trupa Șatra Benz și abordează des motivele drogurilor, sexului și opulenței.

Traperii Ian și Rava au fost cei mai ascultați artiști din România în 2023 pe platforma Spotify, iar locurile trei și patru au fost ocupate de doi cântăreți de manele: Tzanca Uraganu și Iuly Neamțu.

Cea mai ascultată piesă pe Spotify a fost „La tine și la bani”, o combinație de manele și pop care a fost pe coloana sonoră a filmului Romina VTM, realizată de Bogdan de la Ploiești și Rareș. Melodia a fost ascultată de peste 9 milioane de ori pe Spotify, iar pe Youtube a ajuns la 47 de milioane de vizualizări.

E urmată de două manele ale lui Tzanca Uraganu, „Havana” și „Trotinete”.

La nivel global, cu peste 26 de miliarde de ascultări pe Spotify, Taylor Swift este cel mai popular artist din 2023. Ea a fost desemnată și personalitatea anului de revista Time.

Este urmată în topul Spotify de cântărețul din Puerto Rico Bad Bunny și de The Weeknd.
„Lumea în general o arde pe românește”

DJ-ul Alex Dăneț pune muzică la evenimente private din 2007, și din 2018 își câștigă existența doar din această ocupație.

El pregătește lista de melodii pentru fiecare eveniment în funcție de audiență.

„Am o discuție în prealabil cu orice client. Am fost și la chefuri cu lăutari – eu cu treaba mea, ei cu treaba lor – doar eu cu oamenii, am pus tehno la majorate… Am cunoscut oameni tineri, bătrâni, de la țară, de la oraș, de tot felul”.

Chiar dacă nu este un fan al trapului, DJ-ul nu este surprins de gustul tinerilor pentru acest gen de muzică.

„Toate generațiile au avut extremele lor în ceea ce privește muzica la petreceri. Acum e la putere la adolescenți Gheboasa, Bogdan DLP, Tzanca Uraganu”, a spus Dăneț, amintind de curentul rap din anii ’90 și începutul anilor 2000, dominat de nume precum BUG Mafia și Paraziții.

Pe lângă preferințele specifice ale fiecărui client, Dăneț mai spune că, în general, muzica populară și manelele prind în continuare la public.

„Lumea în general o arde românește. Încă se mai face o horă, o sârbă, o brașoveancă. Fie că e botez sau onomastică.

Pe lângă asta, o treabă general valabilă: suntem un popor de maneliști. La trei din cinci evenimente, dacă s-ar putea numai pe manele, ar fi cei mai fericiți.”

Un sondaj INSCOP realizat pentru News.ro în noiembrie 2023 confirmă concluziile DJ-ului.

Aproape jumătate dintre respondenți – 47,3% – au spus că ascultă muzică populară. Acum zece ani, 49,7% răspundeau la fel.

Sondajul mai arată o creștere de peste șapte procente a celor care preferă manele: 21,6% dintre respondenți au spus că ascultă acest gen muzical, față de 14,2% în 2013.

Antropologul Radu Umbreș explică într-un interviu pentru Europa Liberă „fenomenul Gheboasă”, dar și de ce oamenii se revoltă pe rețelele de socializare față de versurile din cântecele artistului.

Dintre cele 1.100 de persoane intervievate, 29,2% spun că ascultă muzică pop-dance, 19,2% hip-hop, iar 16,5% rock.

Europa Liberă a discutat cu mai mulți specialiști în muzică despre aceste tendințe.

Panica morală din jurul manelelor s-a relaxat

Mult timp stigmatizate, manelele sunt acum mai tolerate de tinerele generații, spune Adrian Șchiop, care în 2017 și-a publicat lucrarea de doctorat cu titlul „Șmecherie și lume rea. Universul social al manelelor”.

„Panica asta morală din jurul manelelor s-a relaxat și oamenii sunt mai dispuși să recunoască că ascultă manele. În generația mea, genul ăsta de elitism era mult mai puternic. Dar tinerii nu mai au nicio greață, frate”, spune el.

Un alt motiv pentru care manelele sunt mai frecventabile este și îmbunătățirea calității producției muzicale, care a devenit mult mai profesionistă de-a lungul timpului, mai zice Șchiop.

„Din pandemie încoace, dacă te uiți la clipuri, dacă asculți linia melodică și orchestrația, sună mult mai cool. Ai curentul ăsta trapmanele, în care nu intră doar amestecul de manelele cu trap, intră toate manelele astea care sună mai cool, mai spălat, să zic mai pop”.

Antropologul Valer Simion Cosma a sesizat și el un progres în atitudinea publicului față de manele.

Citește integral pe Radio Europa Liberă