ANALIZĂ De ce au ajuns şoselele din România cimitir pentru şoferi

România e oficial ţara din UE cu cei mai mulţi morţi pe şosele raportat la populaţie. Cum s-a ajuns aici? Un amestec de incapacitate administrativă, mare corupţie, lipsă de profesionalism şi corupţie măruntă a transformat infrastructura din România într-un pericol real pentru şoferi şi pietoni. La acestea se adaugă creşterea semnificativă a parcului auto şi dezvoltarea sectorului de transport rutier de marfă pe o infrastructură complet depăşită.

• Liviu Dragnea a declarat că luni, în a doua zi de Paşti, a făcut drumul dintre Sinaia şi Bucureşti în o oră şi jumătate – o oră şi 45 de minute. Cei mai mulţi şoferi au făcut acelaşi drum luni în peste două ore din cauza aglomeraţiei.

Motivele principale ale mortalităţii uriaşe pe drumurile publice din România:

Marea corupţie

Lipsa infrastructurii are mai multe explicaţii. Una dintre ele este marea corupţie, care a făcut ca unele proiecte să fie întârziate sau chiar stopate din cauza fraudelor în care au fost implicate companiile de construcţii şi autorităţile.

Iată câteva exemple:

• Costel Căşuneanu, patronul PA&CO, a fost condamnat la patru ani de închisoare cu condamnare în dosarul cunoscut ca „Lotul Cătălin Voicu”. DNA l-a acuzat pe constructor că în 2009 i-ar fi dat lui Cătălin Voicu 200.000 de euro, pentru a interveni pe lângă magistrații Curţii Supreme care judecau un dosar având ca obiect litigiul dintre societatea PA&CO Internațional Oituz și CNADNR.
• Theodor Berna, patronul Tehnologica Radion, a fost şi el cercetat de DNA în mai multe dosare de spălare de bani. Firma sa a avut de suferit, intrând în insolvenţă.
• Patronii Straco, fraţii Alexandru şi Traian Horpos, au fost implicaţi în scandalul de la Primăria sectorului 1. La scurt timp, firma – care avea câştigate licitaţii pentru mai multe tronsoane de autostradă – a intrat în insolvenţă.
• Patronul Romstrade, Nelu Iordache, a fost condamnat în 2017, în primă instanţă, la 6 ani şi 3 luni de închisoare cu executare într-un dosar în care este acuzat de mai multe infracţiuni, printre care şi fraude cu fonduri europene alocate pentru construcţia autostrăzii Nădlac – Arad. Compania a ajuns în insolvenţă.

Lipsa de investiţii şi slaba absorbţie a fondurilor UE

Din 2012 scade constant ponderea din PIB a bugetului alocat investiţiilor. Scăderea se reflectă atât în scăderea numărului de proiecte noi de infrasctructură, cât şi în administrarea defectuoasă a infrastructurii existente.

Mai mult: o mare parte a investiţiilor publice se concentrează pe proiecte locale de mică anvergură, dar importante pentru clientela de partid. Ierarhizarea proiectelor, clamată de ani buni, a rămas doar un deziderat.

România e codaşă nu doar la absorbţia fondurilor europene, ci şi la eficienţa cheltuirii banilor veniţi de la Comisia Europeana. Un exemplu de bâlbâială care a dus la periclitarea fondurilor UE este Masterplanul privind Transporturile, documentul esenţial pentru alocarea de fonduri europene. Documentul a fost iniţiat în 2012 şi aprobat abia în 2016.

Creşterea parcului auto

Parcul auto din România a ajuns, la finele anului 2017, la peste 7,635 milioane de unităţi, în creştere cu 8,91% faţă de anul precedent, potrivit datelor Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), consultate de Agerpres în februarie 2018. Dintre acestea, 1,3 milioane sunt înmatriculate în Bucureşti.

Conform Direcţiei de Înmatriculări, aproximativ 2.28 milioane de unităţi din totalul parcului auto naţional erau mai vechi de 11-15 ani, 1,774 milioane de unităţi cu vechime între 16 şi 20 ani, 1,719 milioane cu peste 20 de ani vechime. În ceea ce priveşte autovehiculele noi (vechime 0-2 ani), la nivel naţional erau înregistrate, la sfârşitul anului trecut, doar 287.174 de maşini.

La creşterea parcului auto se adaugă maşinile înmatriculate în alte ţări, dar care circulă în România.

Ineficienţa cronică a CNAIR şi Ministerului Transporturilor

CNAIR, fosta CNADNR, e compania care se ocupă de gestionarea marilor proiecte de infrastructură. Mediul de afaceri, societatea civilă şi presa reclamă neîncetat incapacitatea acestei companii de stat de a face documentaţiile corecte pentru proiecte şi de a gestiona derularea lucrărilor. Indiferent de numele celor care s-au perindat în ultimii ani la conducerea ei, CNAIR a rămas o frână în calea dezvoltării proiectelor.

Ineficienţa ei a fost demonstrată de un gest extrem al fostului premier Mihai Tudose. În septembrie anul trecut, Tudose a anuntat miercuri o premieră în construcţia de autostrăzi: a transferat responsabilitatea autostrazii Comarnic – Brasov de la CNAIR, care a înregistrat eşec după eşec, la o unitate de proiect realizată de cancelaria premierului împreună cu Banca Mondială.

Mica corupţie

Permisele auto luate pe şpagă au făcut obiectul a sute de dosare penale în toată ţara. Cazul de la direcţia de permise din judeţul Argeş a fost emblematic pentru corupţia cronică din acest serviciu public. DNA a instrumentat dosarul, iar în 2014 fostul şef al serviciului argeşean a fost condamnat la şase ani de închisoare, alături de alte 14 persoane.
Fenomenul a fost unul naţional, dar în multe judeţe nu au existat anchete penale. Ca urmare, mii de permise auto eliberate fraudulos în întreaga ţară nu au fost niciodată descoperite. Rezultatul se vede deseori în stilul periculos şi inconştient al unor şoferi.