Cum afectează călătoriile spațiale organismul uman

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Pe măsură ce zborurile spațiale cu echipaj uman continuă să depășească limitele, oamenii de știință încearcă să înțeleagă — și să reducă la minimum — impactul fizic și psihologic al călătoriilor spațiale asupra corpului uman, transmite Euronews.

Echipajul misiunii spațiale Artemis II s-a întors pe Pământ după ce a parcurs 406.771 de kilometri până la partea întunecată a Lunii, cea mai îndepărtată distanță la care s-a aventurat vreun om în spațiu până în prezent.

Experții lucrează pentru a înțelege impactul unor astfel de călătorii asupra corpului uman, pe măsură ce misiunile spațiale devin mai frecvente și mai lungi — iar riscurile pentru sănătate implicate depășesc cu mult orice se întâlnește pe Pământ.

NASA a identificat cinci pericole ale zborului spațial, printre care radiațiile, izolarea și confinarea, distanța față de Pământ, gravitația sau lipsa acesteia, precum și mediile închise sau ostile.

Cum se schimbă corpul în spațiu?

Schimbările de gravitație sau absența prelungită a acesteia pot eroda densitatea osoasă, redistribui lichidul cerebral și afecta funcția cardiacă.

Chiar și trecerile între diferite niveluri de gravitație pot declanșa răul de mișcare și pot face ca astronauții să aibă dificultăți în a se orienta.

Conform unor briefinguri recente ale NASA, găsirea unor modalități de a îmbunătăți performanța umană în fața acestor probleme este o prioritate cheie pentru misiunile către Lună și Marte.

Gravitația redusă poate afecta, de asemenea, inima și vasele de sânge, iar gravitatea acestor efecte depinde de durata călătoriei, crescând în cazul misiunilor mai lungi.

Modificările sistemului cardiovascular pot duce la formarea de cheaguri de sânge, aritmii cardiace și tensiune arterială scăzută.

Potrivit NASA, oasele își pierd între 1% și 1,5% din densitate în fiecare lună în timpul unei misiuni de patru până la șase luni.

În același timp, lipsa gravitației pe termen lung poate provoca, de asemenea, modificări ale fluidelor corporale care pot afecta vederea și presiunea intracraniană, fenomen cunoscut sub numele de sindrom neuro-ocular asociat zborului spațial.

Schimbări în obiceiuri și programe

În spațiu, timpul și programele nu funcționează la fel ca pe Pământ. Astronauții se confruntă cu cicluri neregulate de lumină și întuneric care le pot afecta somnul și ritmurile circadiene.

Cei aflați la bordul Stației Spațiale Internaționale, de exemplu, asistă la 16 răsărituri și apusuri pe zi, ceea ce le afectează tiparele de somn.

Alte schimbări în rutina lor zilnică țin de mese și de tipul de alimente disponibile în timpul unei misiuni spațiale.

Astronauții nu au nevoie de aceeași cantitate sau de același tip de nutrienți de care ar avea nevoie pe Pământ. Cercetările efectuate în cadrul misiunilor spațiale anterioare au înregistrat cazuri în care membrii echipajului au avut un aport inadecvat de energie, lichide, calciu și sodiu.

Prin urmare, nutriția spațială are un rol dublu: furnizarea de energie suficientă astronauților, precum și a nutrienților necesari pentru a contracara toate efectele adverse ale zborului spațial.

Oamenii de știință de la NASA lucrează pentru a se asigura că mesele sunt acceptabile, sigure, nutritive, cu termen de valabilitate îndelungat, ușor de preparat și suficient de variate pentru a evita plictiseala meniului.

O provocare pentru sănătatea mintală

Pe lângă impactul fizic, zborul spațial afectează și starea de spirit și sănătatea mintală a astronauților.

Izolarea, confinarea, distanța față de Pământ și stresul ridicat pot crește riscul de anxietate, depresie și scăderea moralului.

Cercetările în curs privind modul în care echipajele își pot menține sănătatea psihologică sunt esențiale pentru succesul și siguranța misiunilor viitoare, a menționat NASA.

Măsurile pe care agențiile spațiale le încurajează pentru a sprijini sănătatea mentală în spațiu includ ținerea unui jurnal, exerciții fizice zilnice, ascultarea muzicii și scrierea de scrisori celor dragi.

Ce se întâmplă dacă un astronaut se îmbolnăvește în spațiu?

Având în vedere toate aceste riscuri pentru sănătate, cum gestionează echipajul problemele de sănătate în timpul unei misiuni spațiale?

NASA susține că, indiferent de durata sau obiectivele misiunii, toate zborurile spațiale cu echipaj uman necesită un anumit nivel de asistență medicală pe durata misiunii.

Cu toate acestea, pentru a reduce nevoia de îngrijiri medicale în timpul misiunii, agenția se concentrează pe măsuri preventive, precum administrarea de suplimente vitaminice, controale medicale complete și o carantină de 14 zile înainte de lansare.

Pe baza celor mai frecvente afecțiuni anticipate, NASA adaptează resursele medicale disponibile în timpul zborului pentru a se asigura că evenimentele medicale cele mai probabile sau grave pot fi gestionate eficient.

Majoritatea afecțiunilor pot fi tratate similar cu cele de pe Pământ. Cu toate acestea, limitările tratamentului înseamnă că se acordă prioritate medicamentelor care pot servi mai multor scopuri și au efecte secundare minime.