Cum a reușit să egaleze Orban în meciul cu Iohannis. Unde va fi, totuși, sediul puterii?

Fostului premier Orban i-a mai revenit puțin vocea după ce și-a luat revanșa în fața președintelui Klaus Iohannis. Șeful statului și-a dorit mult un militar în fruntea Guvernului, dar a calculat din nou greșit: ministrul apărării, Nicolae Ciucă, a fost rejectat atât de PNL și viitorii parteneri de coaliție, cât și de partenerii externi.

Klaus Iohannis a mizat probabil că, după demiterea / demisia lui Orban de la șefia Guvernului, odată lăsat liderul PNL fără puterea executivă, tot partidul va capitula, va bate din călcâie în fața generalului și va executa ordinele de la Cotroceni fără crâcnire. Eronat.

Fostul șef al statului major al Armatei a intrat în PNL abia acum două luni, pentru a putea candida la alegerile parlamentare pe listele partidului. Este, prin urmare, un corp străin, un implant mult prea recent pentru a fi acceptat cu urale drept propunerea liberalilor la funcția de premier.

În treacăt fie spus, nici modul în care șeful statului a scăpat de liderul PNL n-a fost cel mai elegant.

Nici din afara țării semnalele primite la Cotroceni n-au fost dintre cele mai bune. Ciucă este privit cu reticență de unii partenerii din UE din cauză că a semnat contracte mari exclusiv cu companiile americane.

Cu două zile înainte de alegeri, în ședința din 4 decembrie, guvernul a renunțat la licitația pentru un sistem de rachete (contract de 200 de milioane de euro), o afacere în care prima șansa o avea o companie franceză. Ministrul Apărării a optat în schimb pentru varianta de achiziție direct din SUA, printr-un contract negociat direct între guvernele celor două țări.

Un motiv suficient pentru a genera nemulțumiri în rândul unor parteneri europeni, transmise diplomatic și la Cotroceni. Toate aceste detalii esențiale i-au scăzut dramatic șansele lui Nicolae Ciucă de a deveni prim-ministru.

Soluția de compromis a fost ministrul finanțelor, Florin Cîțu. Scena povestită de Orban în ședința PNL, cu șeful statului care i-a propus, jucăuș cum îl știm cu toții, să scrie pe niște bilete numele viitorului premier și, ce întâmplare fericită, amândoi au scris Cîțu, sună mai degrabă a operațiune de damage control/ limitarea daunelor.

Un mod elegant de a-l scoate pe șeful statului din încurcătură.

Viitorul guvern PNL/USRPLUS/ UDMR va avea de gestionat în 2021 o criză economică grea, de atras fonduri europene și de elaborat soluții care reclamă din partea premierului în primul rând abilități de finanțist și abia apoi de militar disciplinat. Va fi însă un guvern de sacrificiu, maxim un an. Greu de imaginat că va rezista mai mult.

Din punct de vedere politic însă, nu contează prea tare dacă șeful executivului se va numi Cîțu sau Ciucă. Amândoi sunt oamenii Cotroceniului.

Florin Cîțu se bucură de toată încrederea președintelui. A dovedit loialitate, încă de la prima nominalizare din primăvara acestui an la funcția de premier, când șeful statului încă spera să declanșeze alegeri anticipate. Cîțu și-a depus mandatul ca un soldat disciplinat gata să urmeze ordinele de la Cotroceni.

Episodul Iohannis-Orban a scos însă la suprafață câte ceva despre cei doi protagoniști. S-a văzut clar încă o dată că șeful statului abia aștepta să scape de premier și, cu toate promisiunile din campanie că-l va nominaliza pentru un nou mandat, s-a grăbit să-i forțeze demisia a doua zi după alegeri. Am văzut pentru a nuștiucâtaoară că președintele preferă executanți, criteriu de bază la numirea unor poziții cheie din stat.

Am mai văzut în acțiune calitățile de bun încasator ale premierului Orban, experiența politică și susținerea de care încă se bucură ca lider de partid, chiar dacă a pierdut șefia Guvernului. Va reuși să își păstreze poziția de șef al liberalilor? Va rămâne un pol de putere, din poziția de președinte al Camerei Deputaților, dacă va fi votat? Va supraviețui în politica mare chiar dacă a încasat un vot de blam la alegeri?

Greu de spus acum, dar parcă am mai văzut lideri de partid care au controlat din umbră guverne fix din poziția de președinte al Camerei Deputaților. Diferența este că Dragnea a câștigat alegerile în 2016, iar Orban le-a pierdut în 2020. Va negocia, totuși, formarea noului Guvern cu partenerii de coaliție.

Întrebarea este, deci, cine va pune miniștrii guvernului Cîțu: Klaus Iohannis sau Ludovic Orban? Unde se vor împărți funcțiile: la Cotroceni sau la sediul din Modrogan? De cine va trebui să asculte Florin Cîțu, atunci când șefii lui nu se înțeleg: de președintele Iohannis sau de șeful de partid?