Uniți împotriva Răului 

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

România, la fel ca restul continentului, se confruntă cu un pericol mortal: extremismul de dreapta. Acesta reprezintă înainte de toate o amenințare majoră la modelul pe care s-a clădit democrația de tip occidental, in special democrația liberală.

Fac parte din generația născută în comunismul cenușiu, dominat de simboluri sovietice, copilăria petrecută în bezna dictaturii lui Ceaușescu, întreaga adolescență marcată de visul Occidental, maturitatea consumată într-o lungă și chinuitoare tranziție.

Tot acest efort colectiv de a ne racorda la Occident, la marile lui instituții și valori, este pe punctul să se năruie în timpul vieții noastre deoarece Occidentul însuși se transformă în altceva. În fiecare națiune europeană cresc forțe de extrema dreaptă care le propun cetățenilor să-și transforme națiunile în fortărețe, în cazemate din interiorul cărora să lupte feroce împotriva asaltului imigranților, străinilor în general, împotriva celor diferiți de marea masă.

Foarte sugestivă este denumirea organizației de tineret a partidului de extremă dreaptă din Germania: ”Generation Deutschland”. Ea spune totul în două cuvinte despre oferta politică a AfD pentru tânăra generație: O Germanie doar a germanilor. Ea s-a înființat în cele din urmă, contestatarii ei amintind de Hitler Jugend.

Extremiștii de dreapta din UK Tommy Robinson cu al său English League Defence și Nigel Farage cu Reform UK ridică valuri anti-imigranți și anti-islam în Marea Britanie, avand sprijinul direct al administrației Trump.  AfD-ul din Germania beneficiază la rândul său de un puternic sprijin american. Postul de radio Deutsche Welle numea chiar acest partid într-un editorial drept Filiala lui Trump în Bundestag. 

Mai aproape, Ungaria lui Viktor Orban se afla în avangarda mișcării anti-democratice de ani buni. Orban și FIDESZ au dezvoltat o întreagă ideologie anti-Bruxelles și anti-migranți deși țara nu se confruntă cu acest fenomen pentru a-și justifica, ca orice regim autoritar, politica izolaționistă.

Există totuși o diferență fundamentală între mișcările de dreapta din Occident și cele din Estul Europei. Primele vor să închidă țările invocând un pericol cu o bază factuală în realitate. Ultimele se luptă cu dușmani imaginari.

Migranții, Soros, LGBT, dictatura Bruxelles-ului sunt tot atâtea minciuni pe care și-au clădit narativul partidele de extremă dreaptă, cu AUR și Călin Georgescu în frunte. Din păcate, acest narativ este puternic promovat nu doar de dușmanii clasici ai României, de Rusia lui Putin, ci și de America lui Trump.

Dar și unii și alții, și extremiștii din Occident și cei autohtoni, fac apel la mitologia națională, la valori și tradiții locale, la o Epocă de AUR pe care țara ar fi trăit-o cândva. Cu aceste fantasme ideologice amăgesc un public tot mai numeros.

Deloc întâmplătoare campania nostalgic-comunistă, pro-totalitară și protocronistă în plină desfășurare pe rețelele sociale, denunțată recent de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

Acum, când sub ochii noștri se scrie istoria, când America lui Trump și Rusia lui Putin sunt pe punctul să negocieze o pace defavorabilă Ucrainei și Europei în ansamblu, pericolul creșterii extremei drepte este și mai mare. O înțelegere între cele două mari puteri s-ar putea așeza pe un interes comun: o Europă slăbită din interior, fragmentată, chiar de către curentele extremiste.

În loc de Statele Unite ale Europei, în loc de o Europă Federală, s-ar putea să ne întoarcem la o Europă a statelor națiune, care se luptă între ele pentru supremație economică, eșuând prin a fi mai slabe separat în loc să fie mai puternice împreună. Trump și Putin ar avea amândoi de câștigat dintr-un continent fărâmițat.

Partidul extremist AUR a teoretizat la ultimul său Congres ținut la Alba Iulia, într-un document programatic, distrugerea proiectului european prin respingerea instituțiilor sale de bază. G4Media.ro a arătat cum partidul extremist AUR neagă dreptul Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) de a se comporta ca o instanță supranațională și nu recunoaște supremația dreptului european asupra dreptului național.

De altfel, AUR și-a întărit poziția anti-UE și pro-Rusia după ultimul Congres, odată cu cooptarea unor noi figuri la vârful partidului. Mișcarea așa zis suveranistă, anti-europeană și anti-occidentală câștigă teren, în ciuda unor realități economice pe care nimeni nu le poate nega.

Românii trăiesc azi incomparabil mai bine decât în anii 90, diferența între nivelul de viață din Occident și cel din țara noastră s-a redus constant în ultimii  20 de ani, de la aderarea la UE încoace.

Ne bucurăm de libertăți de neimaginat acum 20 sau 30 de ani: de călătorie, de muncă și de circulație a capitalului. De ele au beneficiat și profită din plin cel puțin 5 milioane de români stabiliți sau plecați la muncă în Spania, Italia, Germania, Franța sau Marea Britanie, dar și rudele lor din țară.

Potrivit unei statistici întocmite de o publicație maghiară, România se află în topul țărilor din regiune, devansând Ungaria, cu cea mai mare creștere a veniturilor pe cap de locuitor din 2010 încoace.

Dar despre cauzele acestui fenomen bizar, de sațietate a lumilor democratice și de apetit pentru auto-distrugere în perioadele sale cele mai faste, merită căutate explicații într-o serie de analize separate. Fenomenul este mult prea complex și nu poate fi epuizat aici, în câteva rânduri.

Azi, de Ziua Națională de României, când sentimentul unității în jurul simbolurilor naționale este confiscat de partidul extremist AUR și de susținătorii zgomotoși ai  lui Călin Georgescu, adevărații patrioți nu se mai văd și nu se mai aud.

Ei sunt însă acolo, există și reprezintă cealaltă jumătate a țării, care crede că locul României este în Europa, nu în afara ei. Acești români cu adevărat patrioți ne-au salvat la alegerile de anul trecut de la o casta strofă.

În fața acestui val de ură la adresa lumii occidentale care nu s-a stins, o lume la care am visat cu toții în adolescență, nu există decât o singură soluție: unirea în jurul proiectului european. El rămâne scutul și salvarea noastră în aceste vremuri tulburi.