Cum a reușit Iranul să antagonizeze o bună parte a lumii musulmane

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Atacul americano-israelian împotriva Iranului a avut un efect complex: pe de o parte, statele musulmane, arabe și ne-arabe, nu au nicio simpatie (în cel mai bun caz) pentru Israel, dar mai multe state majoritar sunnite din regiunea Orientului Apropiat și Mijlociu au fost și ele atacate de regimul islamist șiit de la Teheran și au reacționat cu ostilitate, amenințând cu o ripostă militară. Iată o sinteză a principalelor reacții din lumea musulmană.

Emiratele Arabe Unite, un stat prosper din Golful Arabo-Persic care are relații diplomatice cu Israelul, a fost ținta a aproape 1.000 de proiectile din partea Iranului, marea majoritate interceptate de apărarea anti-aeriană a UAE, dar unele dintre acestea au atins ținte precum hoteluri de lux și portul Jebel Ali, ca și consulatul Statelor Unite din Dubai. De asemenea, trei lucrători străini din Pakistan, Bangladesh și Nepal au fost uciși de un asemenea proiectil. Ca urmare, UAE și-a închis ambasada de la Teheran și ia în considerare un răspuns militar.

Arabia Saudită, liderul ramurii sunnite a islamului și rival tradițional al Iranului a suferit lovituri la principala sa rafinărie de petrol de la Ras Tanura, care fusese închisă ca urmare a unui incendiu provocat aparent de doborârea unei drone iraniene de către saudiți. De asemenea, a fost atacată ambasada SUA de la Riyadh. Autoritățile de la Riyadh au condamnat „comportamentul flagrant” al Teheranului, spunând că își rezervă opțiunea de a riposta.

Qatarul, un mic stat care întreține tradițional relații amicale atât cu Statele Unite cât și cu Iranul și-a oprit producția de gaze naturale, ca urmare a avarierii a două centre de producție de drone iraniene. De asemenea, apărarea antiaeriană a Qatarului a doborât două avioane de vânătoare ale Iranului. De notat că regimul de la Doha este, alături de Iran unul din cei mai mari sprijinitori financiari ai mișcării terorist-islamiste Hamas și găzduiește televiziunea Al Jazeera care mai ales prin emisiunile în arabă are o linie editorială extrem de critică la adresa Israelului. De asemenea, serviciile secrete ale regimului de la Doha au destructurat două celule care operau pe teritoriul Qatarului în favoarea Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), arestând 10 suspecți.

Kuwait a fost primul stat din Golf atacat de Iran care a provocat moartea a șase militari americani staționați acolo. Apărarea anti-aeriană kuwaitiană a doborât din greșeală trei avioane de vânătoare SUA, cu cei șase ocupanți parașutându-se în siguranță.

Bahrain, un alt stat din Golf care are relații diplomatice cu Israelul și este o monarhie sunnită într-o țară majoritar șiită, a fost atacat de Iran care a bombardat baza Flotei a 5-a a SUA de la Manama, capitala statului, și mai multe imobile de locuit.

Oman, statul din Golf care a mediat negocierile dintre SUA și Iran înainte de atacul americano-israelian din 28 februarie, a fost atacat în a doua zi a conflictului, când ținta au fost bazele militare americane din această țară.

În Irak, o țară majoritar șiită, Iranul a atacat zona frontierei comune unde locuiește minoritatea kurdă sunnită, tradițional ostilă Teheranului și care are legături strânse cu kurzii din Iran, a treia etnie după persani și azeri. Gherilele kurde din Irak sprijinite de americani și Israel au făcut incursiuni pe teritoriul Iranului.

În Iordania, stat majoritar sunnit, Iranul a atacat obiective ale Statelor Unite. Ammanul are relații diplomatice cu Ierusalimul.

În Liban, mișcarea terorist-islamistă șiită Hezbollah, finanțată de Iran și ghidată de IRGC, a atacat Israelul cu tiruri de rachete, provocând o reacție imediată a armatei israeliene, care a trimis trupe pe teritoriul Libanului.

Siria nu a fost lovită direct de proiectile iraniene, deși fragmente de proiectile doborâte au ajuns pe teritoriul său. Regimul sunnit de la Bagdad este în relații de adversitate cu Iranul, care a sprijinit timp de 45 de ani regimul clanului Assad, din secta alawită, o ramură a islamului șiit, până la răsturnarea lui Bashar al-Assad în decembrie 2024.

Printre statele ne-arabe musulmane atacate de Iran se numără vecinul său din nord-vest, Azerbaidjanul, unde dronele iraniene au atacat joi un aeroport local și zone civile din țară, potrivit ministerului apărării de la Baku. Azerbaidjanul a declarat că se va pregăti pentru „măsurile de represalii necesare pentru a apăra integritatea teritorială și suveranitatea țării”. De notat că azerii din Iran, care sunt concentrați la frontiera cu Azerbaidjanul (majoritar șiit), reprezintă prima minoritate etnică a țării. Însuși președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, este de origine azeră și kurdă.

Turcia un stat condus de 23 de ani de un partid islamist sunnit a fost ținta unui atac cu rachetă, doborâtă de apărarea anti-aeriană a NATO, organizație din care face parte și Turcia. Ankara l-a convocat pe ambasadorul iranian pentru a-și transmite „reacția și îngrijorările” cu privire la incident, în timp ce ministrul de externe Hakan Fidan a avertizat Teheranul împotriva măsurilor care ar putea agrava conflictul, a declarat o sursă diplomatică, citată de France 24. Fidan i-a spus omologului său iranian Abbas Araghchi într-o convorbire telefonică că „orice măsuri care ar putea duce la extinderea conflictului ar trebui evitate”, a adăugat sursa. Turcia are de obicei un discurs extrem de agresiv la adresa Israelului, deși nu a întrerupt niciodată relațiile diplomatice cu Ierusalimul.

Dintre statele musulmane care nu au fost atacate de Iran, Egiptul, țara arabă cea mai populată,  condamnat prin vocea președintelui său autoritar Abdel-Fattah El-Sisi “agresiunea iraniană împotriva statelor arabe, subliniind sprijinul deplin al Cairo pentru securitatea și suveranitatea națiunilor surori”, potrivit cotidianului Al-Ahram. Dar Egiptul, un stat pe marginea falimentului, este îngrijorat de impactul e care războiul din Orientul Mijlociu l-ar putea avea asupra traficului naval din Canalul Suez care aduce venituri vitale pentru economia egipteană. Egiptul a fost prima țară arabă care a recunoscut Statul Israel în 1977.

Țara arabă cea mai îndepărtat de războiul din Orientul Mijlociu, Marocul, care întreține relații diplomatice cu Israelul, a condamnat în termeni vehemenți Iranul. “Regatul Maroc condamnă în termenii cei mai duri atacul abject cu rachete iraniene care a încălcat integritatea și securitatea statelor arabe frățești, și anume Statul Emiratelor Arabe Unite, Regatul Bahrain, Statul Qatar, Statul Kuweit, Regatul Hașemit al Iordaniei și Regatul Arabiei Saudite.” se spune într-un comunicat al ministerului de externe de la Rabat.

Președintele Indoneziei, cel mai populat stat musulman, Prabowo Subianto, s-a oferit, înainte de uciderea liderului suprem Ali Khamenei, să călătorească la Teheran în calitate de mediator.

Pakistanul, a doua țară musulmană ca mărime și o putere nucleară, are un tratat semnat cu Arabia Saudită în septembrie 2025, prin care orice atac împotriva uneia dintre cele două țări este considerat un atac împotriva amândurora. Pakistanul este condus de sunniți, dar are o minoritate șiită , care este solidară cu Iranul.

Bangladesh, a treia țară musulmană ca mărime, a emis un comunicat în care a condamnat încălcarea suveranității mai multor țări din regiune, printre care Bahrain, Irak, Iordania, Kuweit, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite și s-a declarat îngrijorată de siguranța cetățenilor săi care lucrează în regiune. Doi resortisanți bengalezi au fost uciși în cursul atacurilor iraniene.

Afghanistanul condus de mișcarea islamist-extremistă sunnită Taliban are o relație ambiguă cu Iranul șiit, dar la ora actuală este mai preocupat cu un conflict care escaladează cu Pakistanul, care acuză regimul de la Kabul că ar fi în spatele unor atacuri teroriste de pe teritoriul său.