Cum a reușit Alba Iulia să reînvie cu ajutorul fondurilor europene. Cetatea Vauban, scoasă din bălării și renovată cu peste 60 de milioane de euro

Fondurile europene au contribuit semnificativ la transformarea orașului Alba Iulia într-una dintre cele mai importante atracții turistice din Transilvania, dar și din România. Situat între Cluj-Napoca și Sibiu, orașul reușește deocamdată să atragă mai ales turiștii ”de o zi”, care petrec doar câteva ore, apoi pleacă spre una dintre cele două destinații. Cetatea în jurul căreia a fost construit orașul, dar și obiectivele turistice din perimetrul ei, reprezintă principala atracție.

Alba Carolina este una dintre cele mai mari cetăți construite în stil Vauban din sud-estul Europei și în prezent, după investiții, una dintre cele mai bine conservate. Reabilitarea ei a costat peste 60 de milioane de euro, majoritatea banilor provenind din finanțare europeană.

Altădată plină de bălării și inaccesibilă publicului din cauza unor unități militare cantonate în șanțurile de apărare încă din perioada comunistă, Alba Carolina s-a transformat acum într-o imensă zonă de promenadă, cu alei și piste de bicicletă și cu câteva terase, spații pentru concerte și restaurante.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Modul în care s-a lucrat, dar și modul în care s-au cheltuit acești bani au stârnit controverse, în timp.

Spre exemplu, fostul parc Custozza, din fața Universității ”1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, s-a transformat în Piața Cetății. Au fost tăiați copacii și a fost înlăturat spațiul verde, ceea ce a generat proteste în oraș. În locul parcului a apărut o piațetă în care se țin cele mai importante evenimente ale orașului, fiind și locul principal în care se organizează manifestările dedicate zilei naționale.

Tot acolo a fost ridicat Muzeul Principia, dedicat istoriei romane, o clădire de sticlă și metal în care se pot observa părți ale vechiului oraș Apulum, conservate in situ.

O altă controversă este legată de concesionarea unei suprafețe foarte mari către Grup Corint, o firmă care a realizat majoritatea lucrărilor în Cetate, la momentul respectiv. Firma deține un hotel în mijlocul cetății (singurul) și oferă un produs turistic: Traseul celor Trei fortificații.

Comisia Europeană, mulțumită. Fosta șefă a Reprezentanței Comisiei Europene din România, Angela Cristea, a vizitat de mai multe ori orașul. În 2014, după finalizarea unor lucrări importante și o vizită la mai multe proiecte mari din județ, aceasta a declarat că „Dacă lumea ar fi un pepene roșu, felia mea preferată ar fi Alba Carolina”.

”Este cu adevarat o destinatie de excelență în Europa, așa cum este de altfel și Alba Iulia și a fost recunoscut de către noi, Comisia Europeană. Cred că această cetate (Alba Carolina) poate fi o carte de vizită nu numai pentru România, ci pentru întreaga Uniune Europeană”, a spus Angela Cristea la momentul respectiv.

Aceasta a mai adăugat că la Alba Iulia este vorba despre “o utilizare a fondurilor europene absolut remarcabilă, totul făcut cu foarte mult bun gust, de foarte bună calitate”. Între timp, unele elemente ale fortificației s-au degradat, în special cele de lemn (balustrade, scări, etc), iar primăria face eforturi financiare serioase să mențină și să repare cetatea care se întinde pe 70 de hectare (cu o lungime a zidurilor de 12 kilometri).

Mai mulți tineri din oraș au realizat în acea perioadă un videoclip dedicat orașului lor, pe care l-au înscris în campania Happy, deschisă pe canalul oficial al lui Pharell Williams. Într-o manieră mai puțin obișnuită, filmul prezintă principalele locuri din Alba Iulia, cu ajutorul unor voluntari care dansează în oraș. Un film realizat pro-bono, care a reușit să se viralizeze mai mult decât toate ”prezentările” realizate de autoritățile locale.

În total orașul a atras în total aproximativ 200 de milioane, fonduri atrase în timpul în care orașul era condus de Mircea Hava (în prezent europarlamentar).

Omul din spatele finanțărilor europene a fost însă Nicolaie Moldovan, city-manager al orașului, acum parte din echipa lui Hava la Bruxelles. Cu o parte din acești bani europeni a fost realizată o pistă de biciclete pe dealul Mamut aflat în imediata apropiere a orasului. Pista, care atinge altitudinea maxima de 420 de metri, este presărată cu puncte de belvedere și zone de joaca pentru copii.

Pista ocolește parțial un parc dendrologic, reabilitat de asemenea cu fonduri europene.

Din acest punct de vedere, Alba Iulia este orașul-reședință de județ cu cea mai bună absorbție a fondurilor europene, potrivit unui studiu realizat de UrbanizeHub, care estimează că în Alba Iulia au intrat, în perioada 2007-2016, 815 euro pentru fiecare locuitor, de aproape 20 de ori mai mult decât codașul topului, orașul Călărași, potrivit euractiv.ro.

Puțină istorie. Alba Iulia este un oraș foarte important pentru istoria României. În perioada romană era unul dintre cele mai importante municipii din imperiu, iar ulterior și-a păstrat importanța în Transilvania.

Mihai Viteazul și-a avut reședința acolo, când a realizat unirea celor trei provincii cu populație românească. Contrar mitologiei alimentate de filmele istorice, acesta nu a intrat Alba Iulia în cetatea de acum, care a fost construită cu peste 100 de ani mai târziu, ci în cetatea medievală veche, peste care a fost construită cea ”nouă”

Marea Unire a României din perioada modernă s-a realizat tot la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918. Patru ani mai târziu, în fața Catedralei Încoronării – aflată între zidurile cetății – a avut loc încoronarea simbolică a regelui Ferdinand I și a reginei Maria.

Anul trecut, orașul a sărbătorit Centenarul Unirii. În ziua de 1 decembrie 2018, au fost la Alba Iulia aproximativ 150.000 de vizitatori.

Acest material face parte dintr-o serie de articole despre România și UE, iar apariția lor este sprjinită de Reprezentanța Comisiei Europene în România.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra informațiilor prezentate revine autorului.