Cum a instruit Rusia cetățeni moldoveni în baze paramilitare din Balcani ca să producă haos în Moldova

O investigație comună realizată de BIRN și publicația moldovenească CU SENS, citată de Sinopsis, aduce noi informații despre taberele de antrenament conduse de agenți ruși în Bosnia și Serbia, despre care Chișinăul afirmă că au fost folosite pentru a antrena moldoveni în tehnici de destabilizare înaintea alegerilor prezidențiale din Moldova de anul trecut.

Maxim Rosca a declarat că a fost recrutat de un asociat de afaceri al soției sale. „Nu vrei să mergi?”, își amintește Rosca că i-a spus bărbatul, Anatoli Prizenko. „Să înveți să te aperi”.

În urma acestei discuții, Rosca, în vârstă de 41 de ani, a ajuns din Moldova natală în Balcani, unde s-a antrenat cu instructori ruși în tabere paramilitare ascunse în păduri. Într-un interviu acordat publicației de investigație moldovenești CU SENS, Rosca a descris antrenamentele desfășurate mai întâi în entitatea Republika Srpska, predominant populată de sârbi și pro-rusă, iar mai apoi într-un sat numit Radenka, în estul Serbiei.

Colegii săi de antrenament erau moldoveni. Toți au fost nevoiți să-și predea telefoanele și pașapoartele înainte de a participa la exerciții de luptă, antrenamente cu drone și ceea ce Roșca a descris ca fiind „lucruri precum sport și psihologie”. Pentru 10 zile de antrenament, Rosca a spus că li s-a promis o plată între 300 și 500 de dolari; el a fost plătit în criptomonede.

La mai puțin de un an distanță, Rosca este martor al acuzării în procesul din Moldova în care trei dintre colegii săi de antrenament sunt acuzați de planificarea unor tulburări în masă. Procurorii afirmă că membrii grupului au participat la antrenamente paramilitare în Bosnia și Serbia între 1 și 16 august 2024 și între 22 august și 11 octombrie.

Autoritățile moldovene ar fi identificat legături între instructori și grupul de mercenari ruși Wagner ca și de mai multe persoane sancționate de Uniunea Europeană. Scopul, spun procurorii, a fost de a perturba alegerile prezidențiale din Moldova, desfășurate în octombrie și noiembrie, în urma cărora Maia Sandu l-a învins pe contracandidatul pro-rus Alexandr Stoianoglo.

„În Bosnia, s-au antrenat cu drone și au învățat cum să organizeze revolte în masă și cum să provoace poliția să reacționeze violent”, a declarat deputatul moldovean Lilian Carp, membru al Partidului Acțiune și Solidaritate, pro-european, și președinte al comisiei parlamentare pentru securitate. „Autoritățile noastre știu exact unde au avut loc antrenamentele, în ce tabere și cum au ajuns oamenii în acele locații, cum au ajuns instructorii din grupul Wagner acolo, despre ce au vorbit și ce tip de antrenament s-a desfășurat”.

Prizenko, care a fost arestat în februarie anul acesta, este deja sub sancțiuni UE pentru presupusa „planificare, conducere sau implicare, directă sau indirectă, în utilizarea manipulării și interferenței coordonate a informațiilor” în Franța, în numele Kremlinului. BIRN a aflat că autoritățile din Bosnia au deschis propriul dosar cu privire la aceste acuzații.

Informati de către Serviciul de Informații și Securitate al Moldovei, SIS, procurorii specializați în combaterea criminalității organizate au deschis o anchetă în septembrie anul trecut.

Pe 11 octombrie, Rosca a fost oprit la granița dintre Moldova și România, fiind suspectat că a participat la antrenamente în Bosnia. În aceeași mașină se aflau Vladimir Harcevnicov, Aliona Gotco, Ludmila Costenco și Iulia Ivanova, toți cetățeni moldoveni. În urma percheziției vehiculului, au fost găsite drone dezasamblate, căști de realitate virtuală, echipamente radio și instrucțiuni despre fabricarea explozivilor.

În octombrie anul trecut, Ministerul Securității din Bosnia a respins acuzațiile privind existența taberelor de antrenament paramilitare pe teritoriul bosniac, declarând: „Dacă un astfel de lucru ar fi existat cu adevărat, Moldova probabil ne-ar fi informat, ar fi cerut informații, ne-ar fi avertizat sau ar fi trimis o notă de protest. Nu am primit niciodată o scrisoare oficială de la ei. Atunci când există o astfel de problemă, oriunde în lumea civilizată, aceasta se rezolvă prin cooperarea interstatală a poliției, nu prin titluri de presă fabricate, care servesc exclusiv pentru confruntări politice interne în Moldova”.

Cu toate acestea, în primăvara acestui an, Harcevnicov, Gotco și Costenco au fost aduși în fața instanței din Chișinău fiind acuzați de planificarea unor tulburări în masă în Moldova. Aliona Gotco, care provine din regiunea separatistă moldovenească Transnistria și deține cetățenie rusă, a negat orice implicare și a scris către CU SENS, susținând că dosarul împotriva ei este motivat politic. Femeia nu a răspuns la cererile ulterioare de comentarii.

Vladimir Harcevnicov, în vârstă de 37 de ani, condamnat anterior pentru crimă, a negat, de asemenea, orice vinovăție, în timp ce Costenco, în vârstă de 53 de ani, născută în Rusia, dar care și-a petrecut cea mai mare parte a vieții în Moldova, a declarat reporterilor că a fost pur și simplu în vacanță cu fiul ei: „Nu am nicio legătură cu ceea ce se menționează în știri,” a spus ea.

Campanie de recrutare prin… paintball

În luna februarie a acestui an, BIRN a vizitat Radenka, în Serbia, și a găsit bucăți de hârtie arse, resturi de prelată din plastic și pământ carbonizat în locul unde videoclipuri și fotografii arătau anterior corturi instalate vara trecută.

Potrivit presei apropiate guvernului sârb, anchetatorii au găsit la fața locului drone, căști de realitate virtuală, echipamente de internet prin satelit Starlink și lichide inflamabile. Nici guvernul, nici poliția nu au făcut vreun comentariu oficial.

Prin analiza videoclipurilor și fotografiilor publicate de poliția moldovenească, BIRN a geolocalizat locul la o zonă aflată la 10 minute de mers cu mașina de Radenka.

În februarie, Prizenko, în vârstă de 51 de ani, a fost arestat în Chișinău, fiind suspectat că l-a recrutat pe Rosca și că a organizat antrenamente în Bosnia și Serbia. Poliția l-a acuzat că a identificat potențiali recruți în timpul turneelor de paintball din Moldova. Avocatul lui Prizenko a refuzat să comenteze; acesta a avut deja probleme cu autoritățile din Europa.

În decembrie anul trecut, Uniunea Europeană l-a sancționat pe Prizenko, care a revendicat public responsabilitatea pentru plata mai multor cetățeni moldoveni pentru a desena Steaua lui David pe străzile din Paris în octombrie 2023. UE a declarat că această acțiune a avut un „efect destabilizator semnificativ în contextul conflictului dintre Israel și Hamas” din Gaza. Relatări media din acea perioadă au indicat că operațiunea a fost realizată în numele serviciului de informații rus, GRU, cu scopul de a alimenta tensiunile din societatea franceză.

Citește tot articolul pe Sinopsis