G4Media.ro

Cum a ajuns Serbia focar de COVID 19 la porțile UE:  Suntem…

Cum a ajuns Serbia focar de COVID 19 la porțile UE:  Suntem ca Spania la începutul lunii martie

Serbia este una dintre cele 15 țări „sigure” pentru UE și, totuși, curba de contagiune este ridicată și cifrele ar putea fi mult mai mari decât cele prezentate de guvern.

Uniunea Europeană a promis o serie de criterii științifice pentru întocmirea listei de 15 „țări sigure”, cu o situație epidemiologică bună privind coronavirusul, ai căror călători ar avea voie să intre în UE, care și-a redeschis granițele externe pe 1 iulie, odată ce pandemia s-a stabilizat în majoritatea statelor membre. Serbia, în Balcani, a fost una dintre puținele țări care a trecut examenul, scrie El Confidencial, citată de Rador.

Cu toate acestea, tocmai Serbia suferă una dintre cele mai grave reveniri a coronavirusului de pe continentul european. Rata crește vertiginos: de la doar 50 de infectări pe zi, în urmă cu o lună, țara balcanică înregistrează acum rate de 350 de persoane zilnic, spitalele din sudul țării colapsează, jumătate din guvern este infectată, iar din acest weekend, capitala Belgrad revine la starea de urgență.

Și porțile încep să i se închidă, chiar și între statele membre ale Uniunii Europene. Austria, Slovenia sau Germania au interzis accesul călătorilor din Serbia, în timp ce alții, precum România sau Italia, impun carantina. În ciuda aparentei „garanții” de a fi pe lista sigură, doar 9 țări europene, între care Spania, permit intrarea liberă a sârbilor, cu suspiciunea că țara balcanică a devenit acum un focar de coronavirus chiar la porțile Europei.

Un sârb intră într-un ambulatoriu din Belgrad cu simptome de coronavirus: tuse, dificultate de respirație, febră. Test pozitiv. Iese din ambulatoriu și îl lovește un autobuz. Moare, dar nu de Covid-19, deci nu intră în statistici. Potrivit premierului sârb, „există multe, multe cazuri” ca acesta. Vi se pare ridicol? Aceste „multe cazuri” ar putea fi mai mult decât dublul diferenței dintre statisticile publicate de autorități și statisticile – de asemenea, oficiale, dar nepublicate – obținute într-o anchetă jurnalistică realizată de rețeaua de investigații jurnalistice Balkan Investigative Reporting Network.

„Cifrele sunt de 2,5 ori mai mari decât cele făcute publice. Există o contabilitate paralelă: un număr oficial care este oferit public și informații reale” în cadrul aceluiași sistem guvernamental, „care nu sunt oferite publicului”, explică pentru acest ziar jurnalista sârbă Natalija Jovanovic, responsabilă pentru anchetă.

Ea susține că, în perioada 19 martie – 1 iunie, 632 de persoane au murit în Serbia de coronavirus, mai mult decât dublul cifrelor anunțate oficial în aceeași perioadă, 244, și că din 17 iunie până la 20 iunie, contagierile au depășit 300 zilnic, cifră mult mai mare decât cea a guvernului, care a semnalat o limită maximă zilnică de 97 de cazuri noi.

Toate acestea, într-o țară cu mai puțin de 7 milioane de locuitori. Până în prezent, toate justificările pe care le-au primit de la guvernul sârb sunt în aceeași linie cu declarațiile premierului Ana Brnabic și cu accidentul de autobuz.

Cheia aici nu este o diferență calculată pe baza „deceselor în exces”, comparativ cu media anilor precedenți, care ar putea fi (deși nu de 100%) atribuibilă epidemiei de coronavirus, dar care nu s-a reflectat în statisticile oficiale pentru că nu existat teste pozitive înainte de deces, ci faptul că datele obținute de BIRN vizează decedați care, de fapt, au fost diagnosticați cu Covid-19, iar un medic a menționat boala pe certificatul de deces.

„Problema este că spitalele și clinicile locale și-au trimis datele, dar colectarea a fost foarte centralizată, iar autoritățile [centrale] nu au oferit informații despre locații, infectări sau victime”, spune Jovanovic. Pe traseul dintre spitalele locale și Belgrad se presupune că au dispărut peste 380 de cazuri de deces.

În prezent, autoritățile sârbe au raportat oficial 15.829 de cazuri pozitive de coronavirus și 306 de decese. Cifrele obținute de BIRN indică o extindere a bolii mult mai mare decât cea raportată oficial. Și situația de pe stradă indică aceeași linie.

„Jumătate din guvern este infectat, iar în sud există deja spitale intrate în colaps. Suntem ca Spania la începutul lunii martie”, declară pentru acest ziar o sârboiacă stabilită în Spania, a cărei familie încă locuiește în țara balcanică.

La începutul lunii martie, Spania avea numai circa o mie de cazuri. În doar trei săptămâni, a devenit unul dintre cele mai mari epicentre ale epidemiei din Europa și din lume. În mod curios, exemplul de avertisment al Spaniei fusese deja folosit de autoritățile sârbe: la 31 martie și 1 aprilie toate telefoanele mobile sârbe au primit un mesaj care indica faptul că situația era atunci dramatică și că țara se „apropia tot mai mult” de scenariile din Italia și Spania”.

În partea de sud-est a țării, spitalele sunt pe punctul de a intra în colaps din cauza sosirii pacienților cu coronavirus, potrivit rapoartelor organizațiilor locale. În orașe precum Novi Pazar din sud-vestul țării, au existat proteste pentru condițiile din spitale și lipsa mijloacelor.

„Situația este catastrofală. Mulți medici și asistente sunt infectați, iar în ultimele zile ne confruntăm cu o criză care ar putea însemna prăbușirea totală a sistemului de sănătate al orașului”, spune Kladnicanin, rezident în Novi Pazarc- cu o majoritate etnică bosniacă și cu o mare parte din populație musulmană – în declarații pentru BBC în limba sârbă. Turcia s-a oferit chiar să trimită mai multe expedieri de materiale de protecție împotriva coronavirusului în regiune.

Situația este similară în orașul vecin Tutin, tot în sud, iar în Kragujevac au fost nevoiți să se întoarcă la carantina parțială. În orașul Sandzak, unde a fost semnalată și situația precară a spitalelor, surse din sănătate afirmă că aproape 800 de cazuri noi au fost depistate în weekend-ul 20 – 21 iunie; autoritățile sârbe au raportat oficial numai aproximativ 90. „Situația scapă de sub control”, spune Jovanovic, care vorbește despre „cozi mari în fața spitalelor care fac teste”.

Cu toate acestea, nu numai sudul țării este afectat economic și cu tensiuni etnico-religioase cu guvernul central. Restricțiile revin și la Belgrad, capitala, după ce starea de urgență a fost ridicată pe 6 mai, când Serbia s-a lăudat că a reușit să controleze coronavirusul. Aproape toate restricțiile au fost atunci ridicate, încurajând populația să revină la viața normală, permițând aglomerarea și evenimente sportive majore, ca turneul de tenis de caritate organizat de Novak Djokovic, care a fost testat pozitiv pentru coronavirus doar câteva zile mai târziu. Țara a organizat chiar și alegeri parlamentare pe 26 iunie.

Odată cu declararea stării de urgență la Belgrad, vineri, se impun din nou restricții pentru baruri și restaurante, pe lângă interzicerea adunărilor de peste 100 de persoane. Autoritățile medicale au transformat trei spitale din Belgrad în unități „doar pentru pacienții cu coronavirus”, potrivit AFP.

De asemenea, este planificată purtarea obligatorie a măștilor în spațiile publice. De parcă acest lucru nu ar fi fost suficient, mai mulți politicieni proeminenți au fost testați pozitiv în ultimele zile, între aceștia puternicul ministru al Apărării, Aleksandar Vulin, precum și președintele Parlamentului, Maja Gojkovic, directorul Biroului pentru Kosovo, Marko Djuric, sau Președintele Camerei de Comerț, Marko Cadez.

O țară „sigură”?

În ciuda tuturor acestor situații, Serbia a fost una dintre cele 15 țări pe care Uniunea Europeană le-a aprobat la 31 iunie drept „sigure” și pentru care granițele sale externe vor fi deschise. „Guvernul a salutat fără îndoială [decizia UE], care a fost prezentată în mass-media ca un aspect pozitiv. Beneficiile sunt reciproce.

Avem o diaspora sârbă foarte mare în Europa de Vest, relații academice, de familie, de afaceri și un număr mare de cetățeni sârbi, în diferite contexte, care doresc să călătorească în țările UE și viceversa”, a declarat pentru El Confidencial ministrul pentru integrarea europeană din Serbia, Jadranka Joksimovic.

Criteriul, așa cum a fost susținut de Consiliul European, a fost „fundamental epidemiologic”, adică faptul că media zilnică a noilor infectări din ultimele 14 zile, la 100.000 de locuitori, a fost similară cu cea stabilită de Uniunea Europeană ca barem (16) și rata de infectare a fost stabilă sau descendentă.

Cu toate acestea, în ciuda bucuriei guvernului, care a promovat acest lucru ca pe încă o victorie în lupta împotriva coronavirusului, „membrii partidului de guvernământ l-au folosit și ei: „Cum puteți spune că acum situația epidemiei de Covid-19 este teribilă în țara noastră, de vreme ce chiar Uniunea Europeană și-a deschis granițele? întreabă Jovanovic – cifrele din Serbia care, alături de Muntenegru, a fost una dintre singurele două țări din Balcani care au reușit să intre pe lista selectă, nu îndeplinesc nici măcar baremul strict epidemiologic.

Balcanii se confruntă cu o reizbucnire majoră de noi infectări. La fiecare 100.000 de locuitori, Serbia înregistrează în prezent o medie la 14 zile de 37 de noi infectări. Cu alte cuvinte, mai mult decât dublul baremului stabilit de Uniunea Europeană (16). Spania este la 9,6. Toate acestea, folosind doar statisticile oficiale ale Ministerului Sănătății sârb și colectate de Centrul European de Control al Bolilor (ECDC). „Creșterea actuală a infecțiilor cu Covid-19 este în conformitate cu așteptările”, spune Joksimovic, care insistă că Serbia „are o situație epidemiologică similară sau mai bună decât media UE”.

Cum se face că, date fiind aceste cifre, au fost deschise granițele pentru Serbia? Adevărul este că pentru includerea Serbiei pe lista de 15 țări sigure, care exclude țări precum Statele Unite, au fost urmate și criterii politice. Însăși Comisia Europeană a cerut deschiderea frontierelor externe cu Balcanii, fiind o vecinătate de importanță strategică pentru Europa, iar state membre precum Ungaria au luptat până în ultimul moment pentru a include cât mai mulțe țări din Balcani.

Dar Joksimovic, care conduce Ministerul sârb pentru Integrarea Europeană, nu este de acord cu faptul că a fost doar un „compromis”. „Republica Serbia le permite tuturor cetățenilor străini, inclusiv cetățenilor europeni, să intre pe teritoriul său în mod liber, fără discriminare, chiar dacă situația epidemiologică a mai multor membri UE a rămas critică, chiar mai rea decât cea a Serbiei”, spune el.

În prezent, conform datelor ECDC, numai Portugalia – din cauza focarului de la Lisabona, Marea Britanie, Luxemburg și România raportează o cifră de noi infectări zilnice la 100.000 de locuitori similară cu Serbia. Doar Suedia o depășește cu mult.

Este sigur ca UE să mențină granițele deschise pentru sârbi, în ciuda revenirii epidemiei? Deși lista este actualizată la fiecare 14 zile, „în cazul în care există o situație gravă într-o țară, ar trebui făcuți pași rapizi pentru schimbarea statutului său”, au spus surse ale Consiliului European pentru acest ziar. Și Serbia, cu un picior deja în UE, și cu o creștere greu de controlat, ar putea fi un candidat serios pentru a părăsi lista.

Sursa: El Confidencial/ Rador/ Traducerea: Cristina Zaharia

Citește și

BREAKING: Bilanț negru în ultimele 24 de ore: 31 de decese și 397 de noi cazuri de infectare cu Covid. Au fost efectuate 11.855 de teste

 

 

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

5 comentarii

  1. Lasa ca ne spunea ieri Ponta ce dezastruos a gestionat PNL situatia si in ce kkt maxim suntem din cauza lor, cand restul lumii o duce bine..gen Serbia (cum ca Romania are interdictie de calatorie cu GB dar Serbia nu are, deci Serbia e mai bine).

  2. Asa se întâmpla cand lumea ascultă „sfaturile” medicale ale lui djokovic sau chelloo, în loc de cele date de medici.
    Acum să ii „imputerniceasca” maimutele smekere care le stiu pe toate.
    Din cauza unor asemenea idioți ajung să sufere milioane de oameni: bolnavi ( de Covid sau alte boli care nu mai au unde se trata), medici suprasolicitati, simpli cetățeni care se trezesc cu circulație interzisă în țară și străinătate ( să nu mai amintesc și de costuri, etc)
    Pentru o noapte de beție si de distracție suferă de dureri de groaznice multe săptămâni dupa…

  3. Adevaruri despre Covid-19

    1. Au folosit testele RT-PCR care dau rezultate eronate, ei știind că dau rezultate eronate și au nevoie de acele rezultate eronate pentru a manipula oamenii. Fosta șefă a DSP Suceava, Dr. Manuela Trifan, a recunoscut public că au umflat numărul de persoane infectate. Aceasta a fost imediat demisă.

    2. Au interzis autopsiile, pentru ca oamenii să nu cunoască adevărul despre cauza deceselor. Fără autopsie, nu ai cum să spui că o persoană a murit DE Covid-19. Această măsură a fost criticată de medici precum Vasile Astarastoae (fost Presedinte al Colegiului Medicilor din Romania) și Vladimir Beliș (fost șef al Institutului de Medicină Legală).

    3. Au cumpărat mass-media cu suma de 40 milioane de euro, pe pentru că presa să nu facă investigații cu privire la Covid-19.

    4. Spitalele au fost goale, iar pacienți non-Covid-19 au murit.

    5. Ministerul Sanatatii a recunoscut ca nu a declarat epidemie in Romania. „Declararea unei epidemii se realizează atunci când numărul de cazuri de îmbolnăvire înregistrate crește peste nivelul așteptat (endemic)”, se arată în documentul trimis catre ONG-ul OCHR.

    6. COVID-19 reprezintă un risc mediu pentru lucrători. Parlamentul European a acceptat poziția Comisiei, după numeroase obiecții (Digi 24)

    7. Centrul american pentru Controlul si Prevenirea Bolilor a afirmat ca acest Covid-19 are o rata de mortalitate de 0,26%, fiind similar cu o gripa.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.