UPDATE Culisele alegerilor pentru președinția OAR București: inteligența artificială, „onorariile europene”, revolta anti-sistem și lupta pentru supraviețuirea profesiei / Se încheie mandatul lui Emil Ivănescu. Ce spun candidații care vor să conducă breasla arhitecților

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

OAR București face o schimbare după opt ani de mandat ai arhitectului Emil Ivănescu ca președinte. Șase dintre candidații la conducerea OAR București au fost audiați luni, 19 mai, în cadrul unei dezbateri la care G4Media a avut acces ca jurnalist acreditat. Audierile au durat aproximativ trei ore și au fost moderate de persoane din afara Ordinului Arhitecților, într-un format în care au fost colectate și întrebări transmise prin e-mail de arhitecți membri ai organizației.

Alegerile din cadrul filialei București a Ordinului Arhitecților din România, ce se vor desfășura exclusiv în ziua de 23 mai*, au loc într-un moment sensibil pentru una dintre cele mai influente structuri profesionale din zona construcțiilor și urbanismului, într-o Capitală afectată de dezvoltarea haotică, conflicte urbanistice, clădiri cu risc seismic și controverse legate de autorizarea construcțiilor. Pentru public, organizația reprezintă interesele profesionale ale arhitecților, organizează concursuri publice de soluții în București și contribuie la imaginea breslei.

Scrutinul are loc și într-un context administrativ nou la Primăria Capitalei, odată cu mandatul noului primar general Ciprian Ciucu, care lucrează în continuare cu arhitectul-șef al Capitalei, Matei Damian, rămas în funcție din mandatul fostului primar Nicușor Dan.

În competiția pentru conducerea OAR București s-au înscris Andrei Fenyo, Sergiu-Cătălin Petrea, Robert Zotescu, Bogdan Fezi, George Alexandru Tohăneanu, Isan Amet și Raluca Munteanu. În total, șapte candidați candidează pentru funcția de președinte al OAR București, ceea ce arată o competiție mare, iar peste 150 de candidaturi au fost depuse pentru Conferința Națională.

Audierea candidaților a atins teme precum relația cu administrația publică locală – cele 7 primării ale Bucureștiului – blocajele din autorizare, scăderea onorariilor, concurența din piață, digitalizarea, educația profesională, inteligența artificială și modul în care Ordinul ar trebui să își reprezinte membrii în raport cu instituțiile publice și dezvoltatorii imobiliari.

Raluca Munteanu nu a participat la audieri, anunțând motive personale, dar a transmis o scrisoare de prezentare.

FOTO: Participanți la dezbaterea organizată înaintea alegerilor pentru conducerea OAR București, desfășurată în fața membrilor Ordinului Arhitecților din România – Filiala București. În imagine apar, de la dreapta la stânga, arhitecții Sergiu-Cătălin Petrea, Robert Zotescu, Bogdan Fezi, Isan Amet, Andrei Fenyo și George Alexandru Tohăneanu, în timpul audierilor publice ale candidaților. În fundal apare sigla OAR București și cronometrul folosit pentru intervențiile candidaților.

Emil Ivănescu a deschis audierea candidaților, fără a susține însă un discurs în fața colegilor săi.

În schimb, Ivănescu și-a prezentat în scris bilanțul la finalul celor opt ani la conducerea OAR București, pe care îi descrie ca pe o perioadă de consolidare și de creștere a vizibilității publice a filialei.

Emil Ivănescu, care a coordonat mai multe concursuri de soluții în Capitală, susține că unul dintre rezultatele ultimilor ani a fost „deschiderea unui dialog real cu toate administrațiile din București, cu mediul de construcții, antreprenorial și de dezvoltare”, dar și transformarea filialei într-un „vector de comunicare relevant pentru societate în legătură cu problemele arhitectural-urbanistice”.

Ideile sale nu au fost contestate direct de candidații înscriși în cursă, însă majoritatea au criticat, în diferite forme, relația cu administrația publică locală și blocajele birocratice din procesul de autorizare.

Ivănescu, care nu mai candidează pentru conducerea filialei București, ci pentru un loc în Consiliul Național al Ordinului, menționează printre rezultatele mandatului său de președinte al OAR București, exercitat între 2018 și 2026, coordonarea Anualei de Arhitectură București, dezvoltarea programelor ArchiJob și Arhitect Antreprenor, dar și organizarea unor concursuri de soluții pentru Capitală.

Una dintre temele dominante ale discuției a fost impactul inteligenței artificiale asupra profesiei.

Pentru cineva din afara profesiei, una dintre cele mai surprinzătoare declarații a venit din partea arhitectului Sergiu-Cătălin Petrea, care a declarat că „un non-arhitect care știe să scrie prompt vine cu niște animații și cu niște randări care sunt mult peste orice am putea face noi”, susținând că „inteligența artificială a schimbat complet jocul” și că „sunt birouri mari care deja folosesc la nivel intensiv” astfel de instrumente.

Petrea a afirmat și că „nu putem ignora instrumentele noi care apar și schimbă piața”, iar „profesia de arhitect este într-un moment de cumpănă”. În programul său, Petrea vorbește despre o profesie „blocată sistemic”, care „are nevoie de acțiune reală”, și propune deblocarea proceselor de avizare și autorizare, combaterea concurenței neloiale și sprijin pentru firmele mici de proiectare. Acesta susține și că „există un proces continuu de pregătire profesională care trebuie continuat”, într-o profesie în care „fiecare proiect este o provocare și această profesie este în dezvoltare continuă”.

Discuția despre inteligența artificială a fost dublată de o altă temă sensibilă din interiorul breslei, apropiată de un discurs sindical-profesional: scăderea onorariilor și presiunea economică asupra birourilor de proiectare.

Un moment de inflexiune a fost când din public li s-a cerut candidaților să vorbească despre dimensiunea birourilor pe care le conduc și despre cifrele de afaceri. Discuția a mutat dezbaterea din zona principiilor profesionale către realitatea economică a pieței de arhitectură, dominată de competiția pe preț și de presiunea asupra birourilor mici.

Unii candidați au răspuns direct, alții au evitat cifrele exacte sau au mutat discuția către modul în care funcționează organizația și reprezentarea profesiei. În acest context, arhitectul Isan Amet a afirmat că „din păcate se lucrează pe niște prețuri foarte mici, foarte mici de către arhitecți”, iar acest lucru „nu este ok” pentru că „nu te poți dezvolta astfel ca birou de arhitectură”. Acesta susține că „tarifele de plecare ar fi mai sus”, avertizând că „există o presiune uriașă pe birourile mici” și că „dacă noi nu ne respectăm profesia, nu o va respecta nimeni”.

În discursul său, actualul vicepreședinte Andrei Fenyo și-a construit candidatura în jurul ideii de reformă administrativă și predictibilitate pentru arhitecți, afirmând că „profesia de arhitect se află într-un moment de cumpănă și Filiala trebuie să fie alături de membrii săi”. Fenyo a vorbit despre „creșterea succesului profesional al arhitecților”, „reducerea incertitudinii în exercitarea profesiei” și „dezvoltarea pieței de arhitectură din București”, propunând simplificarea și digitalizarea birocrației interne, dar și „parteneriate tehnice cu administrația” pentru reducerea conflictelor și a arbitrariului administrativ.

Fenyo a criticat administrația publică spunând că „avem în continuare obstacole în modul în care interacționăm cu administrația publică” și că „trebuie standardizată relația pe care o avem cu administrația”. Acesta a mai spus că „nu putem avea o piață sănătoasă fără reguli clare și predictibilitate”, că „Ordinul arhitecților trebuie să colaboreze foarte strâns cu mediul academic” și că „educația pentru cetățeni și educația pentru administrație trebuie să devină o prioritate”.

Ca temă recurentă, relația cu administrația publică locală-primăriile- în care lucrează de asemenea și arhitecți, a revenit constant în discuțiile dintre candidați. Robert Zotescu propune o reformă administrativă bazată pe digitalizare și utilizarea noilor tehnologii și vorbește despre „o platformă digitală administrativă care să vină în întâmpinarea obstacolelor care există între arhitecți și procesul birocratic administrativ”.

Acesta susține și introducerea unor „cursuri de formare profesională pentru aplicații ce utilizează inteligență artificială”, afirmând că experiența acumulată în cadrul Ordinului i-a oferit „oportunitatea de a înțelege mai bine atât funcționarea organizației cât și nevoile, dificultățile și așteptările breslei”. Zotescu afirmă și că „Ordinul poate să creeze această bază de date prin care noi să putem standardiza relația pe care o avem cu administrația”, că „digitalizarea poate reduce foarte mult din timpul pierdut inutil” și că activitatea organizației trebuie să includă și „o formă de educație de antreprenor”.

Un alt candidat, arhitectul Bogdan Fezi își propune să realizeze protecția economică a profesiei și dorește„onorarii europene pentru arhitecți”, afirmând că „viitorul Ordinului depinde de capacitatea organizației de a proteja activ interesele profesiei”. Acesta propune „grile de onorarii indicative raportate la valoarea de investiție” și modificări legislative prin Parlament, susținând că „misiunea arhitectului trebuie explicată — în media, în administrație, în spațiul civic — pentru ca breasla să fie înțeleasă și respectată”. Fezi a afirmat că „nu mai cred că discuția este cât ajutor primim noi, ci cum facem ca profesia să devină cu adevărat prosperă”, că „trebuie să discutăm serios despre valoarea muncii arhitectului” și că „profesia nu poate supraviețui doar din compromisuri”.

Fezi a mai spus că „și primarii trebuie să înțeleagă arhitectura”.

Cea mai critică poziție față de actuala conducere a venit din partea arhitectului George Tohăneanu, care a afirmat că organizația „s-a îndepărtat dramatic de menirea pentru care a fost creată” și că „a funcționat cu încălcarea și nerespectarea legii”. Acesta a cerut „revenirea la legalitate”, relansarea relației dintre organizație și membri și limitarea „pierderilor masive de resurse”.

Potrivit documentelor de prezentare, pentru că nu a fost prezentă, Raluca Munteanu își construiește candidatura în jurul ideii că arhitectura trebuie tratată ca profesie de interes public și vorbește despre „recuperarea respectului pentru arhitectură și pentru arhitect în societate”. Aceasta afirmă că „arhitectura este o profesie de interes public, care influențează direct calitatea vieții” și că Ordinul trebuie să susțină mai ferm această idee în spațiul public.

În total, șapte candidați s-au înscris în cursa pentru funcțiile de conducere și reprezentare din OAR București.

Candidații mai au la dispoziție doar câteva zile de campanie internă înaintea votului din 23 mai.

*Textul articolului a fost rectificat: alegerile vor avea loc exclusiv pe 23 mai, nu în perioada 22–23 mai, cum apărea eronat în varianta inițială.