Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nu a reuşit în termenul legal de 30 de zile să emită avizul consultativ în cazul lui Alex Florenţa, care candidează pentru un post de procuror-şef adjunct al DIICOT, şi al lui Marius Voineag, propus pentru funcţia de adjunct al procurorului general, însă procedura de numire poate merge mai departe, transmite Agerpres.
Marţi a fost a patra oară când cei cinci membri ai Secţiei pentru procurori, plus ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, nu au reuşit să constituie o majoritate care să permită luarea unei decizii în cazul celor doi (aviz favorabil sau negativ), ambii primind trei voturi „pentru” şi trei voturi „împotrivă”.
Articolul 147 alineatul 3 din Legea 303/2022 spune că: „În procedura de emitere a avizului de către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dispoziţiile articolului 168 se aplică în mod corespunzător. Avizul motivat al Consiliului Superior al Magistraturii se emite în termen de cel mult 30 de zile de la primirea solicitării ministrului justiţiei. Avizul negativ poate fi motivat doar pe baza aspectelor privind cariera procurorului sau a celor privind modul de susţinere a interviului în faţa Secţiei pentru procurori”. De asemenea, alineatul 4 al aceluiaşi articol prevede că „neemiterea avizului în termenul prevăzut la alineatul 3 nu împiedică continuarea procedurii”.
În aceste condiţii, procedura îşi poate urma cursul, iar ministrul Justiţiei îi poate trimite preşedintelui Nicuşor Dan propunerile pentru care a aşteptat un aviz încă din data de 2 martie, fără o soluţie de la CSM în privinţa celor doi magistraţi.
Funcţiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi cea de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie au rămas vacante începând de marţi, 31 martie, iar cea de procuror-şef al DIICOT rămâne liberă de la data de 14 aprilie, adică în prima zi lucrătoare după vacanţa de Paşte.
Marius Voineag va activa la un parchet inferior – Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti – după expirarea mandatului la şefia DNA.
Doar trei candidaţi la şefia marilor parchete au primit aviz pozitiv din partea CSM. Este vorba despre Codrin Horaţiu Miron – nominalizat pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT, Viorel Cerbu – pentru funcţia de procuror-şef al DNA şi Marius-Ionel Ştefan – propus pentru funcţia de procuror-şef adjunct al DNA.
Marţi seara, Ministerul Justiţiei a anunţat că va organiza însă noi interviuri cu candidaţii care au primit aviz negativ din partea Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
Aceştia sunt: Cristina Chiriac – propusă pentru funcţia de procuror general, Marinela Mincă – propusă ca procuror-şef adjunct la DNA şi Gill-Julien Grigore-Iacobici – propus pentru funcţia de procuror-şef adjunct al DIICOT.
Potrivit Ministerului Justiţiei, interviurile urmează să aibă loc pe data de 7 aprilie, începând cu ora 9:00.
Conform legii, Secţia pentru procurori a CSM emite un aviz consultativ motivat, după care propunerile făcute de ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, sunt înaintate preşedintelui Nicuşor Dan.
În cazul emiterii unui aviz negativ al Secţiei pentru procurori a CSM, ministrul Justiţiei organizează un nou interviu exclusiv cu candidatul care a primit aviz negativ şi, în urma acestui interviu, el poate continua procedura prin transmiterea către preşedintele României a propunerii de numire în funcţia de conducere, însoţită de toate documentele relevante, sau retrage propunerea, urmând a declanşa o nouă procedură de selecţie în maximum 60 de zile.
Preşedintele României poate refuza, motivat, numirea în funcţiile de conducere, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului.
Decretul preşedintelui de numire în funcţie sau refuzul motivat al acestuia se emite în maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul Justiţiei.
Niciun înalt demnitar nu a fost trimis în judecată sub mandatul Voineag
Deși obiectivul declarat la instalarea în funcția a fost combaterea marii corupții, Marius Voineag părăsește DNA cu rezultate modeste pe acest segment, potrivit datelor statistice publicate.
Trimiterea în judecată a fostului președinte al Consiliului Județean Vaslui Dumitru Buzatu, considerat unul dintre ultimii baroni PSD în funcție, sau a fostului președinte CJ Prahova, liberalul Iulian Dumitrescu, au fost prezentate de Marius Voineag ca fiind două dintre dosarele de succes în timpul mandatului său.
Niciunul nu a fost însă soluționat.
Dosarul Buzatu se judecă.
De baronul Dumitrescu nu se mai aude nimic, dosarul fiind tinut la sertar pâna la prescriere.
Despre dosarele generalilor SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, al generalilor de armată Cătălin Ștefăniță Zisu și Florentina Radu-Ioniță, cel al fostului președinte ANPC Cristian Popescu Piedone, cele de corupție din Portul Constanța, baza NATO sau Aeroportul Otopeni nu se mai stie nimic.
Se asterne praful prescriptiei.
Niciunul dintre aceste dosare nu u fost finalizat în instanță.
Printre dosarele clasate s-au aflat cel al achizițiilor celor 600 de BMW-uri de către Poliția Română de la compania condusă de Michael Schmidt, prietenul fostului președinte Klaus Iohannis.
A fost închis și dosarul privind achizițiile de echipamente de la SRI. Instrumentat de fostul șef al serviciului militar din parchetul anticorupție, procurorul Liviu Lascu, dosarul a fost clasat la câteva luni după ce procurorul a fost revocat din funcție de Marius Voineag. La fel cum s-a întâmplat și cu procuroarea Laura Deriuș și dosarul primarului din Chiajna.
Clasare si pentru fostul baron PSD de Caraș-Severin Ion Mocioalcă, în prezent vicepreședinte al Curții de Conturi, acuzat că ar fi intervenit pe lângă un șef de direcție agricolă pentru a-și impune un apropiat în instituție.
Tot cu o soluție de clasare au fost închise și dosarele privind conducerea Autorității de Supraveghere Financiară, acuzată că ar fi tolerat presupuse fraude ale companiilor de asigurări City Insurance și Euroins.
În timpul mandatului lui Marius Voineag, DNA a clasat și dosarul privind vizita făcută de Liviu Dragnea în SUA la inaugurarea din 2017 a lui Trump. Fostul șef al PSD era acuzat de trafic de influență.
În 2024, DNA a clasat un dosar al lui Relu Fenechiu, fost ministru al Transporturilor și ex-lider al PNL Iași, acuzat în 2016 că ar fi primit o mită de 4,3 milioane de euro ca să intervină pentru a asigura finanțarea de către Ministerul Educației a unui program de informatizare.
Nota:
Am citat dintr-un articol foarte documentat scris de Simina Voicu:
„Ultima zi de mandat a procurorului general al României și a șefului DNA. Ce lasă în urma lor Alex Florența și Marius Voineag ”
Merci,
Ăștia doi nu ar trebui să primească niciodată aviz.