CRONOLOGIE Colapsul instituțional în cazul crizei de la Barajul Paltinu: avaria ascunsă, lipsa măsurilor preventive și revenirea treptată a alimentării în Prahova și Dâmbovița (iunie–decembrie 2025)

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Criza alimentării cu apă din Prahova și Dâmbovița, care a afectat peste 100.000 de persoane și a dus inclusiv la oprirea parțială a centralei electrice OMV Petrom Brazi, indică, pe baza informațiilor disponibile în spațiul public, de până în acest moment, un lanț de vulnerabilități tehnice, decizionale și instituționale acumulate în timp. Documentele oficiale publicate de Ministerul Mediului și Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) arată că problemele nu au început în noiembrie, ci încă din iunie 2025, când o avarie gravă la golirea de fund a barajului Paltinu a declanșat o serie de manevre tehnice obligatorii.

Potrivit analizei realizate pe baza consultării a doi specialiști — un inginer hidrotehnist cu experiență în SUA și un hidrolog din mediul academic, dar și a evaluării realizate de Asociația Energia Inteligentă — întreaga situație a fost amplificată de lipsa unei strategii integrate de gestionare a resurselor de apă, de infrastructura învechită a operatorului ESZ Prahova și de o comunicare deficitară între instituțiile responsabile.

Raportul oficial privind lanțul de responsabilități, analiza deciziilor operative și propunerea sancțiunilor va fi întocmit în urma verificărilor efectuate de Corpul de Control al Ministerului Mediului, dispuse pe 2 decembrie de ministra mediului.

Cronologia completă a crizei de la Barajul Paltinu (provenită din date publice încrucișate pentru a verifica acuratețea lor):

I. Iunie 2025 — Momentul zero

17–18 iunie 2025 — Avaria la golirea de fund GF2

Administrația Bazinală de Apă (ABA) Buzău–Ialomița informează ANAR că, în timpul unor manevre de verificare, a fost identificată o obturație majoră la golirea de fund GF2 – un sistem de conducte și vane amplasate la baza construcției (un baraj mare are de obicei două goliri de fund: GF1 și GF2).

Cauza: desprinderea unui batardou submers, element tehnic folosit pentru izolarea unei zone aflate sub apă în timpul lucrărilor hidrotehnice.

O inspecție subacvatică confirmă:

• avarie la sistemul de acționare,
• blocarea vanei de lucru,
• ambele goliri de fund devin nefuncționale — o situație considerată „critică pentru siguranța barajului”.

ANAR convoacă Comisia UCC (Urmărirea Comportării Construcțiilor), responsabilă cu monitorizarea barajelor și stabilirea măsurilor de intervenție.

II. Iulie 2025 — Prima decizie majoră: coborârea controlată a lacului

2 iulie 2025 — Recomandarea tehnică UCC

Comisia UCC constată că nu se poate interveni în siguranță la sistemul avariat decât prin reducerea semnificativă a nivelului lacului.

UCC recomandă:

• coborârea controlată a lacului Paltinu,
• monitorizarea permanentă a barajului,
• consultarea experților la fiecare etapă,
• prioritatea: menținerea alimentării cu apă a populației.

CONSIB (Comisia Națională pentru Siguranța Barajelor) avizează coborârea până la cota 620 mdMN.

III. Iulie – Octombrie 2025 — Colmatarea se agravează

Monitorizările lunare efectuate de ANAR, ABA Buzău–Ialomița și UCC arată fenomene accelerate:

• colmatare masivă la admisia GF2,
• depuneri de sedimente mult peste medie,
• necesitatea coborârii suplimentare până la 603–604 mdMN pentru intervenții în siguranță.

CONSIB formează o echipă tehnică amplă: ANAR, MMAP, ABA, Hidroelectrica, SGA Prahova și ESZ Prahova.

IV. 22 octombrie 2025 — Minuta tehnică prezentată eronat în presă

Documentul invocat ulterior în dezbaterea publică este minuta unei ședințe tehnice. Ministerul Mediului clarifică faptul că:

• minuta nu avertiza asupra unei imposibilități de tratare a apei,
• specialiștii au menționat doar riscul temporar de creștere a turbidității (turbiditatea este măsura gradului de tulburare a apei, determinată de particulele aflate în suspensie care îi reduc claritatea: nămol, nisip, aluviuni)

ESZ Prahova nu a informat că stația Voila nu poate trata apa în astfel de condiții, deși avea obligația legală.

Operatorul:

• nu a menționat limitele tehnologice,
• nu a activat surse alternative,
• nu a pregătit rezerve de apă (BAC Lunca Mare era gol încă din 2017).

V. 6 noiembrie 2025 — Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Prahova (CJSU) intră în scenă, dar riscul pentru populație nu este menționat

Hotărârea CJSU nr. 9:

• recunoaște doar riscul tehnic asupra barajului,
• nu avertizează asupra riscului de întrerupere a alimentării cu apă,
• nu cuprinde nicio notificare din partea ESZ privind incapacitatea de tratare.

VI. Sfârșitul lunii noiembrie — Turbiditatea explodează; stația Voila se oprește

Ploile abundente aduc un val masiv de aluviuni, iar turbiditatea depășește limita permisă pentru potabilizare.

DSP confirmă: distribuirea apei în aceste condiții ar fi periculoasă pentru sănătatea publică.

28 noiembrie 2025 — Stația Voila se oprește.

12 localități rămân fără apă, inclusiv Câmpina, Breaza, Băicoi și Telega.

Ministerul Mediului este informat cu întârziere, nu de instituțiile subordonate, ci de primari.

VII. 2 decembrie 2025 — ANAR intervine pentru restabilirea debitului de apă brută

Apele Române anunță:

• deschiderea golirii de semiadâncime cu 30 cm,
• asigurarea unui debit de 3 m³/s spre priza ELSID, apoi spre lacul Voila,
• realimentarea lacului de priză pentru stația de tratare.

ANAR avertizează oficial:

• Amânarea intervențiilor la GF2 poate afecta alimentarea cu apă brută pentru cel puțin 6 luni.

VIII. 4 decembrie 2025 — Tratarea apei reîncepe, dar sistemul rămâne fragil

ANAR confirmă:

• stația Voila a reluat tratamentul apei pe 3 decembrie,
• debitul prin ELSID crește la 4 m³/s,
• turbiditatea este monitorizată la fiecare oră.
• Pentru a accelera revenirea alimentării, ANAR — deși nu are astfel de atribuții — creează volume tampon în BAC Malul Vânat și se implică în decolmatarea aducțiunilor.

La ora 15:30 începe amorsarea sistemului ESZ până la nodul Movila Vulpii. Distribuția către consumatori va începe doar după analize DSP.

IX. 5 decembrie 2025 — ESZ Prahova funcționează la 100%… dar doar pentru industrie

Apele Române anunță:

• ESZ Prahova asigură debitele necesare pentru centrala OMV Petrom și rafinăria Petrobrazi,
• activitatea industrială nu a fost întreruptă,
• blocajul rămâne exclusiv la nivelul potabilizării, aflat în responsabilitatea operatorului ESZ.

X. Un eșec sistemic: inginerul din SUA explică

Inginerul hidrotehnist Dan Rădulescu, cu 20 de ani de experiență în California, declară pentru G4Media:

„Este aproape imposibil ca un baraj mare să ia instituțiile prin surprindere.”

„Lipsa supravegherii și lipsa transparenței indică un eșec sistemic, nu o eroare punctuală.”

„În sistemele mature, există planuri de risc integrate; nu se improvizează.”

XI. O perspectivă hidrologică: România se apropie de pragul de stres hidric

Hidrologul Daniel Diaconu atrage atenția că România dispune de doar 1.840 mc apă/loc/an — aproape de pragul ONU pentru stres hidric: 1.700 mc/loc/an.

Criza Paltinu nu reprezintă un accident izolat, ci semnalul unei vulnerabilități structurale. Diaconu avertizează:

• lipsa unei strategii integrate,
• colmatarea accelerată,
• folosirea defectuoasă a terenurilor,
• infrastructura învechită,
• lipsa surselor alternative și a reutilizării apelor uzate
• pot conduce, în 10–20 ani, la migrație hidrică — populație nevoită să plece din zone rămase fără apă.

XII. Impactul energetic: oprirea centralei OMV Petrom Brazi

Criza apei a dus la oprirea turbinelor de la centrala Brazi, care asigură circa 10% din energia României.

Consecințe:

• producția din hidrocarburi scade cu 26%,
• importurile cresc cu 73%,
• prețul în PZU crește cu 14% într-o singură zi.

XIII. Cine conduce „Apele Române” în momentul crizei

După demiterea lui Sorin Lucaci, noul director interimar este Florin Ghiță, însă instituția este criticată în spațiul public pentru:

• pierdere de 450 milioane € din PNRR,
• lipsă de controale,
• nepotisme sistemice,
• management defectuos în prevenirea riscurilor hidrologice.

Președintele României declară că, „pe baza informațiilor disponibile, greșeala pare să fie la Apele Române”.

XIV. Concluzie: nu o eroare tehnică, ci un colaps instituțional

Toți experții consultați — hidrologi, ingineri hidrotehniști, specialiști în energie — converg către aceeași concluzie: criza Paltinu nu a fost inevitabilă, a fost un eșec sistemic, care poate fi repetat oriunde în România, sugerând că instituțiile trebuie să se reformeze structural.

Criza Paltinu a fost amplificată de:

• avarii tehnice neadresate la timp,
• colmatare severă,
• lipsa surselor de apă alternative,
• infrastructură învechită,
• comunicare defectuoasă,
• neglijența operatorului ESZ Prahova,
• supraveghere insuficientă,
• lipsă de transparență,
• absența unui plan integrat de risc.