G4Media.ro

Criză majoră de muncitori agricoli în Europa/ Sursă de îngrijorare la Bruxelles:…

Criză majoră de muncitori agricoli în Europa/ Sursă de îngrijorare la Bruxelles: Lipsa sezonierilor ar putea compromite grav producția și procesarea alimentelor/ 40% din fructele și legumele neculese riscă să putrezească pe câmpuri

La Londra sau la Berlin, singurele avioane care încă mai aterizează sunt charter. Origine: Cluj sau București. Nu sunt turiști, sunt români chemați să umple găurile enorme ale forței de muncă agricolă cauzate de închiderea frontierelor din cauza pandemiei, deoarece armata silențioasă a muncitorilor agricoli sezonieri, majoritatea migranți din UE și din afara UE, lipsește acum în mod dramatic în Italia, Spania, Germania, Franța, Danemarca, Regatul Unit și Portugalia, scrie publicația intalian Avvenire, citată de Rador.

Într-o scrisoare trimisă în martie de COPA-COGECA (Confederația Europeană a Asociațiilor Agroalimentare) și de Consiliul European al Tinerilor Agricultori către președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se solicită „să se ia toate măsurile” în fața unei crize care „are consecințe dramatice în zonele rurale cele mai afectate din UE”.

„Carența iminentă de muncitori agricoli sezonieri – se arată și într-un raport al Parlamentului European – este o sursă serioasă de îngrijorare, deoarece ar putea compromite grav producția și procesarea alimentelor”, în timp ce președintele Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, Norbert Lins, a propus un „permis” special pentru muncitorii sezonieri.

În Italia, Asociația Coldiretti a avertizat în urmă cu câteva zile că 40% din fructele și legumele neculese riscă „să putrezească pe câmpuri”. Comisia face presiuni asupra statelor pentru a permite accesul sezonierilor și pe baza unei directive din 2014 care stabilește regulile-cadru.

Dar răspunsurile, ca și în diferite domenii din această criză, sunt în principal naționale. Nu fără viraje bruște, un exemplu izbitor este Germania, unde în fiecare an lucrează 360.000 de muncitori sezonieri, majoritatea migranți, în mare parte din Estul Europei. În martie, odată cu închiderea frontierelor, Guvernul a decretat, de asemenea, oprirea activităților muncitorilor sezonieri.

„Această interdicție afectează grav afacerile noastre”, susține DBV, asociația fermierilor germani. Ministrul Agriculturii de la Berlin, Julia Klöckner, a avertizat că este nevoie de 35.000 de muncitori în aprilie și 85.000 în mai. Guvernul german a fost nevoit să se răzgândească și să permită sosirea a 80.000 de români în aprilie și mai, cu zboruri charter ad-hoc de la Cluj spre Berlin și Düsseldorf.

Și Marea Britanie a apelat la zboruri charter, o ironie a sorţii, după ce ţara a făcut din oprirea imigrației unul dintre punctele cheie ale Brexitului. Potrivit asociației CLA, țara, care în special în sectorul fructelor și legumelor se folosește de migranții din est, s-a confruntat cu „o gaură între 70.000 și 90.000″ de muncitori.

„Nu am văzut niciodată așa ceva”, a declarat Mark Bridgeman, președintele CLA. Guvernul a organizat o primă serie de zboruri charter de la București la Londra Stansted, deocamdată 600 de persoane, vor sosi și altele. Totuși, nu numai chartere: Germania și Marea Britanie au lansat o campanie locală de recrutare, care merge bine în Regatul Unit, dar nu și în Republica Federală.

O inițiativă similară a avut și Franța, unde lipsesc 200.000 de lucrători agricoli. Astfel, ministrul Agriculturii, Didier Guillaume, a lansat un apel adresat coafezelor, chelnerilor, florarilor rămași fără muncă, cerând o „armată din umbră, formată din toate persoanele care vor să muncească. Trebuie să producem pentru a hrăni francezii”.

Există interes, dar nu se știe cine va lucra efectiv pe câmpuri. Alertă roșie și în Spania: în Aragon, Catalunia, Murcia, Extremadura, 30.000 de muncitori sezonieri, 85% străini, ajung în fiecare an la cules de cireșe, caise, piersici. Numai în provincia Huelva, în Andaluzia, 16.000 de lucrători sezonieri marocani sunt angajați anual. Potrivit Asociației FEDPEX, va fi nevoie de 18.000 de muncitori în mai și 28.000 în iunie. Guvernul a decis să permită șomerilor să lucreze pe câmpuri fără să piardă subvențiile, dar și imigranților ilegali, în jur de 100.000-150.000 de oameni.

Și în Germania, guvernul a anunțat permise de muncă temporare pentru solicitanții de azil între aprilie și octombrie, aproximativ 156.000 de persoane. Cea mai radicală a fost Portugalia: a acordat permise de ședere temporară și de muncă pentru migranți și solicitanții de azil, din cauza condițiilor adesea dramatice ale acestor migranți care, avertizează Confederația Sindicatelor Europene (ETUC), au probleme privind „accesul la zilele de concediu medical, ajutoarele de șomaj, materialele de protecție”.

Persoanele ilegale sunt în mod special expuse riscului, mai ales că ele „nu vor merge la spital în cazul în care contractează virusul, de teamă să nu fie denunțate la poliție”. Răspunsul? „Măsuri pentru a permite accesul la sistemul de sănătate și/sau reglementarea statutului lor”.

Sursa: Avvenire.it/ Rador/ Traducerea: Oana Avram

 

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

8 comentarii

  1. In acest caz, ministerul roman de externe sau cine este indrituit ar trebui sa negocieze la sange intrarea de urgenta a Romaniei in spatiul Schengen. la munca campului suntem bine veniti, ba chiar rugati, dar la impartirea bucatelor alese, ba! Parerea mea.

  2. Incredibil.
    Pe de o parte toti se vaita ca a crescut șomajul, pe de alta parte ca nu are cine sa stranga recolta de pe câmp.
    Cine dracu’ ii impiedica sa munceasca in agricultură?

    • Vest europenii sa lucreze in agricultura? Pai astia nici macar soferi de taxi nu mai is. Se considera prea superiori pentru astfel de munci. Manca-mi-ar sparanghelu’

    • Ajutoarele sociale i impiedica.
      Hartz 4 in Germania poti sa iei peste mia de euro, in UK ceva mai mult.
      Dau salarii prea mici in aceste domenii ca sa se ridice din pat nativii, asa ca e nevoie de „africani” dar de aia care sunt cu munca.

  3. Dacă tot ii trimit la munca în străinătate sa negocieze și salariile romanilor sa fie la nivel UE, nu să îi muncească ca pe sclavi și plătiți ca în lumea a3a

  4. Haha! Se pare ca toți băieții aia, “imigrantii”, deh… aia pescuiți și plimbați de ong uri pe banii fraierilor au ajuns toți doctori, fizicieni și ingineri sau stau pe ajutoare sociale ca doar nu or fi fraieri sa muncească… e degradant

  5. Totul e cerere si oferta…ia sa dea salarii mai mari, sa vezi cati se inghesuie…

  6. Nu exista decat o singura piedica, pentru ca posturile demunca sa fie ocupate de localnici: salariile joase. De aceea nu se inghesuie lumea. Cum au fost obligati (Franta) sa mareasca salariile, cum au gasit in 12 zile, 170.000 de candidati, pentru 200.000 locuri de munca; SI totul, fara straini.

    Ceea ce se practica in celelalte tari din Vest, este urmatorul lucru: patronii, incheie contracte cu societati din Romania. Iar aceste societati, angajeaza muncitori romani, cu contracte de munca romanesti, ei devenind „muncitori detasati”.
    In acest mod, patronii locali, nu mai trebuie sa plateasca restul de taxe: asigurare de somaj, cotizatie de pensie, asigurare de boala, tickete de masa, 1/2 din abonamentul de transport si diferenta intre net si brut (x1-1,5 net)
    Ei nu platesc decat fix suma unui contract incheiat cu o societate romaneasca, furnizoare de forta de munca din Romania.

    „Muncitorii detasati”.
    O erezie impotriva careia Franta incearca sa se impotriveasca, deoarece nu este altceva decat o exploatare si un dumping social.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.