Crin Antonescu: Eu, pe un om ca domnul Dungaciu l-aş vrea în anturajul meu de lucru, pentru că este bun. Nu e putinist / Dungaciu are dosar la DNA și a elogiat mișcarea legionară

Candidatul coaliţiei de guvernare la alegerile prezidenţiale, Crin Antonescu, a declarat, luni, că pe analistul Dan Dungaciu l-ar vrea în anturajul său de lucru, pentru că este bun, precizând că acesta nu este putinist, transmite News.ro.

Crin Antonescu a fost întrebat la podcastul „HAI LIVE! cu Turcescu” cu ce personalităţi ar lucra, dacă ar ajunge preşedintele României.

”Pot să vă dau 10 sau 15 nume. De exemplu, nu îi împărtăţesc neapărat toate estimările, toate analizele, dar eu, pe un om ca domnul Dungaciu, l-aş vrea, ca să spun aşa, în anturajul meu de lucru, pentru că este bun. Nu e putinist, după părerea mea. Dan Dungaciu este un om pe care, repet, uneori pot să fiu de acord sau nu, sunt zone pe care omul le cunoaşte”, a spus Antonescu.

Sociologul Dan Dungaciu, despre care surse politice au susținut, în ultimele zile, că ar putea reprezenta o variantă de candidatură la prezidențiale din partea AUR, este pe punctul de a scăpa prin prescriere de dosarul penal în care DNA l-a trimis în judecată anul trecut. Judecătorul Vlad Andriescu de la Tribunalul București, deși ar fi trebuit să motiveze decizia de la Camera Preliminară din acest dosar pe 23 septembrie 2024, nu a făcut-o nici până acum. Andriescu a fost sancționat, în trecut, de Inspecția Judiciară exact pentru astfel de întârzieri în motivarea deciziilor din dosarele pe care le judeca.

Faptul că Dan Dungaciu a fost trimis în judecată de DNA a fost dezvăluit în aprilie 2024 de G4Media.ro. Contactat la acel moment, Dungaciu a declarat: „Nu știu, o să mă lămuresc”.

Profesor universitar la Facultatea de Sociologie și Asistenţă Socială a Universităţii din București și fost director, timp de 12 ani, al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) „Ion I.C Brătianu” al Academiei Române, el a fost inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu. Faptele ar fi avut loc între 2017 și 2022, în perioada în care era director al Institutului și privesc faptul că ar fi semnat un contract de împrumut de folosință și, ulterior, alte două acte adiționale, cu Asociația „Laboratorul de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS)”, în calitate de comodatar. Prin aceste contracte au fost date spre folosință de către Institut, către LARICS, cu titlu gratuit și fără organizarea unor licitații publice, două spații situate în sediul ISPRI. Contractul s-a întins pe 5 ani, cuantumul chiriei neplătite de către LARICS fiind de 101.607 lei, sumă pentru care Institutul s-a constituit parte civilă în dosarul de la instanță. Printre membrii fondatori ai beneficiarului LARICS se afla și Dungaciu.

În primă fază, dosarul a ajuns la Camera Preliminară – una în care se analizează eventualele obiecții ale inculpatului față de legalitatea actelor din timpul cercetării penale. Aici, decizia a fost pronunțată pe 23 septembrie 2024, magistratul constatând legalitatea administrării probelor, a efectuării actelor de urmărire penală şi a sesizării instanţei cu rechizitoriul din dosar. Deși legea prevede ca motivarea din dosarele penale să fie redactată în ziua pronunțării, acest lucru nu a avut loc nici până acum, la aproape 6 luni de la acel moment. Acest fapt a fost confirmat pentru G4Media.ro de către Biroul de Presă al Tribunalului București care a transmis că motivarea „se află în curs de redactare”.

Procedurile legale prevăd că abia după terminarea redactării și comunicarea deciziei către părți (inculpat și DNA), aceștia pot depune contestație împotriva acestei decizii pentru a fi judecată la Curtea de Apel București (durata acestei proceduri – minimum câteva luni). Pe de altă parte, judecata pe fond a speței poate începe doar în cazul în care Curtea va menține decizia de la Camera Preliminară a Tribunalului. În plus, decizia de pe fond poate fi atacată, la rândul ei, de părțile din dosar, ceea ce face ca posibilitatea pronunțării unei sentințe definitive în acest dosar, în anul 2025, în situația în care mai are de trecut, foarte probabil, prin trei instanțe, să fie exclusă.

Conform unui Recurs în Interesul Legii pronunțat de Înalta Curte de Casație și Justiție în anul 2019, „Prin data săvârșirii infracțiunii și, implicit, data de la care începe să curgă termenul de prescripție a răspunderii penale în cazul infracțiunilor simple (inclusiv abuzul în serviciu, n.red.) a căror latură obiectivă implică producerea unei pagube ori realizarea unui folos necuvenit pe o perioadă de timp se înțelege momentul apariției primei pagube ori al obținerii primului folos necuvenit”. În dosarul lui Dungaciu, semnarea contractului incriminat a avut loc în iunie 2017, intrarea în vigoare fiind noiembrie același an. În condițiile în care prescrierea răspunderii penale pentru abuzul în serviciu are loc după 8 ani de la „momentul apariției primei pagube ori al obținerii primului folos necuvenit”, înseamnă că acesta va scăpa de latura penală peste opt luni, în noiembrie 2025.

Tribunalul București a transmis G4Media.ro că judecătorul de la Cameră Preliminară se numește Vlad Andriescu. Verificări din surse publice arată că acesta are o tradiție în întârzierea redactării motivării dosarelor sale sau în amânarea nejustificată a pronunțărilor. În 2023, Inspecția Judiciară l-a anchetat în două dosare.

În primul, inspectorii judiciari au reținut că „faptele domnului judecător Vlad Andriescu de a nu redacta în termenul legal hotărârile judecătorești în mod repetat în unele cauze pentru perioade mari, duc la lipsirea părților de posibilitatea luării la cunoștință a conținutului acestora sub aspectul considerentelor, indispensabile în aprecierea argumentelor necesare exercitării unei căi de atac, lucru ce are drept consecință prelungirea nejustificată a procedurii judiciare, aceasta constituind, totodată și o încălcare a dispozițiilor articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului referitoare la durata rezonabilă a procesului, întrunesc elementele constitutive ale abaterii disciplinare menționate”.

În al doilea, s-a menționat că „faptele domnului judecător Vlad Andriescu concretizate în amânările de pronunțare în mod repetat pentru perioade mari, reprezintă rezultatul deficiențelor în activitatea magistratului prin neprioritizarea lucrărilor, cu consecințe asupra duratei rezonabile a procesului, imputabile judecătorului întrucât nu sunt justificate de cauze obiective și constituie o nerespectare a dispozițiilor legale privitoare la soluționarea cu celeritate a cauzelor”.

Andriescu a fost sancționat cu „avertisment”, dar a contestat această decizie la Înalta Curte de Casație și Justiție și, în decembrie 2024, prin sentință definitivă, a obținut anularea sancțiunii.

Un alt moment inedit din speța penală a lui Dungaciu îl reprezintă faptul că DNA, spre deosebire de cazul altor dosare, mai ales cele ale persoanelor publice, nu a făcut publică niciodată trimiterea în judecată a acestuia la secțiunea Comunicate a site-ului acestui Parchet. Aceasta deși presa scrisese, în repetate rânduri, despre dosar având în vedere expunerea publică a inculpatului. Referitor la acest aspect, surse judiciare au declarat pentru G4Media.ro că „faptul că DNA nu a dat un comunicat la această speță este greu de explicat, mai ales că există un ordin în acest sens, iar instituția dă comunicate de peste 15 ani la finalizarea unui dosar prin Rechizitoriu. Este cu atât mai greu de înțeles cu cât, în ultima perioadă, DNA comunică pe surse sau oficial și când s-a deschis un dosar, se efectuează o percheziție sau s-a început urmărirea penală. Adică se dau imagini cu tablourile găsite (dosarul generalului de Armată Cătălin Zisu, n.red.) în timp ce se efectuează percheziția și nu comunicăm când finalizăm un dosar important? Este totul greu de înțeles pentru cei care muncesc și pentru public”.

De activitatea la ISPRI a lui Dan Dungaciu se leagă și acuzații că nu a depus declarații de avere, fapt pentru care a fost amendat de Agenția Națională de Integritate, precum și faptul că, în mandatele sale, instituția ar fi devenit o platformă de promovare soft-power a intereselor Chinei.