Creveţi dintr-o fermă din Ucraina, tot mai numeroși în Delta Dunării / ”Este posibil să se înmulţească şi să devină o resursă a Deltei”

Crevetele de apă dulce este crustaceul care, începând din acest an, se găseşte tot mai frecvent în Delta Dunării, specia identificată de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD) provenind dintr-o fermă de acvacultură din Ucraina, informează Agerpres.

Biologul Aurel Năstase din cadrul INCDDD a declarat joi că este posibil ca specia să devină o resursă naturală exploatabilă de către localnici.

„Crevetele de apă dulce a apărut în Deltă în 2021-2022. Se poate cultiva în ferme. Specia depune foarte multe ouă încontinuu. Practic, femela are ouă permanent şi le depune în serie, în mai multe etape. Este posibil să se înmulţească şi să devină o resursă a Deltei”, a precizat reprezentantul INCDDD.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

El a menţionat că în urmă cu zece ani, în Deltă a apărut Percotus Gleni, o specie de peşte de dimensiuni mici care acum predomină în unele zone.

„Specia a fost identificată în Deltă în urmă cu 10 ani, iar acum apare tot mai des în statisticile noastre. În anumite zone, aproape că domină”, a mai spus biologul Aurel Năstase.

Specialişti ai INCDDD le-au prezentat, joi, autorităţilor, agenţilor economici, pescarilor care fac parte din Consiliul consultativ al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (RBDD) măsurile din Planul de management al Rezervaţiei şi le-au răspuns la nemulţumiri oferind soluţii concrete la câteva probleme.

„Pajiştile din Delta Dunării sunt sărace şi foarte sărace, cu o limită de suportabilitate destul de scăzută. Numărul de animale e deja depăşit. O extindere a acestor suprafeţe se poate face din stufărişuri. Este o metodă olandeză care se poate aplica”, a declarat cercetătorul Mihai Doroftei.

Referindu-se la situaţia plajelor de la Vadu şi Corbu, Doroftei a dat asigurări că odată presiunea turismului scăzută, speciile protejate reapar.

„Mi s-a părut că s-a dorit o înrăutăţire a acelor habitate (de pe plajele Corbu şi Vadu, n.red.). Este ca atunci când avem nişte fabrici, dorim să le falimentăm şi apoi să le vindem la un preţ foarte scăzut. În mod voit, se lasă ca acele habitate să fie degradate, să fie călcate de turişti, pline de gunoaie şi apoi se vine cu acel argument că nu sunt habitate. La cherhanaua Bosoancă, s-au îndreptat dune din faţa mării, habitate Natura 2000. Culmea, speciile au reapărut”, a mai spus Doroftei.

În timpul şedinţei, o asociaţie de pescari recreativi a cerut reintroducerea taxei pentru pescarii recreativi şi instituirea unei taxe de repopulare a Deltei, operatorii din turism au cerut trasee practicabile, iar directorul Administraţiei Bazinale a Apelor Dobrogea Litoral, Hristu Uzun, a susţinut necesitatea unui drum într-o arie naturală strict protejată.

„Noi am stabilizat drumul acela. Proiectul nostru este unul de mediu, pentru că regularizăm surplusul de apă. Drumul acela nu deranjează cu nimic”, a afirmat Uzun.

Membrii Consiliului consultativ al RBDD l-au ales ca preşedinte pe fostul guvernator al Rezervaţiei, Lucian Simion.