Cresc tensiunile în municipalitățile germane din cauza afluxului de migranți

„Upahl spune nu”, „Gândește-te la copiii noștri”: de-a lungul drumului care duce spre acest mic sat din nordul Germaniei, este greu să ignori panourile din lemn cu litere mari, viu colorate pe cerul gri.

De săptămâni întregi, satul de aproximativ 500 de locuitori este revoltat împotriva unui plan de construire a unui adăpost pentru solicitanții de azil care ar putea găzdui până la 400 de persoane în containere, scrie Le Figaro.

Presiunea migrației

Ca și în alte părți din Germania, acest district rural din Mecklenburg, regiunea în care se află Upahl, se luptă să facă față afluxului de refugiați. Anul trecut, 217.774 de cereri de azil au fost depuse în Germania, mai mult decât dublu față de totalul pentru 2020, potrivit datelor oficiale.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Acesta este cel mai mare număr de la marea criză a migrației din 2015/16, când sirienii și afganii care fugeau de război sau de persecuții au găsit refugiu în cea mai mare economie a Europei. Și anul trecut, aceștia au venit în principal din Siria, unde războiul continuă, urmată de Afganistan, acum în mâinile talibanilor, Turcia și Irak.

Iar de la începutul invaziei rusești, la 24 februarie 2022, peste un milion de ucraineni au ajuns în Germania. Chiar dacă nu trebuie să solicite azil, primirea lor pune presiune asupra autorităților locale. „Avem o situație căreia nu-i mai putem face față, ca multe alte cantoane și municipalități din Germania”, a declarat pentru AFP Tino Schomann, șeful administrativ al districtului Mecklenburg (nord-vest), unde au fost rechiziționate săli de sport pentru a găzdui solicitanții de azil.

Teama pentru siguranță

Pensionarul Bernd Wien, un fost șofer de camion în vârstă de 66 de ani care locuiește în Upahl din 1980, se află în fruntea protestelor împotriva centrului de migranți, care urmează să se deschidă în martie. „Vrem doar să trăim liniștiți aici, să ne bucurăm de pensie”, spune el. „Nu avem garduri, nu avem porți, putem suna la ușa altora dacă avem nevoie de ceva”, spune Jan Achilles, 46 de ani, membru al consiliului local.

Centrul pentru refugiați va schimba totul, prezice acest analist de mediu. Atunci când sute de „oameni, refugiați, germani sau alții, sunt înghesuiți într-un singur loc, se creează probleme”, spune el.

După luni de zile de apeluri la ajutor din partea oficialilor locali, ministrul de interne Nancy Faeser organizează joi o reuniune a municipalităților, regiunilor și guvernului, care, potrivit acesteia, trebuie să facă „un efort umanitar comun”. Ea ar dori să îmbunătățească repartizarea spațiilor de primire: „Unele comunități nu-și mai pot permite să facă acest lucru, în timp ce alte comunități au, evident, încă locuri disponibile”, a observat ea.

Biroul lui Anika Reisch, un agent de asigurări în vârstă de 38 de ani, se află lângă terenul pe care buldozerele se pregătesc deja să instaleze containerele în Upahl. Mama a doi copii spune că empatizează cu viitorii ocupanți „care sunt traumatizați, care sunt îngrijorați de viitor”. Dar ea se opune instalării lor într-o structură în care „nu au intimitate, unde nu pot (…) să facă față la tot ceea ce au trăit. Nu poate fi bine pentru nimeni”.

Limitarea afluxului

Marea criză a migrației din 2015 a marcat ascensiunea partidului de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). Cu campania sa agresivă împotriva migranților, partidul a reușit să facă furori în parlament doi ani mai târziu. La Upahl, activiștii de extremă dreapta s-au amestecat cu demonstranții, alimentând temerile că actuala criză ar putea fi din nou în beneficiul AfD. „Situația generală este în cele din urmă mult mai dramatică decât în 2015 din cauza războiului, a inflației, a crizelor economice și a noilor refugiați”, a declarat pentru AFP Hajo Funke, politolog la Universitatea Liberă din Berlin.

Reinhard Sager, președintele Asociației districtuale germane, cere mai multă fermitate din partea guvernului, care „trebuie să limiteze imediat afluxul” de solicitanți de azil, în timp ce „frontierele externe ale Europei trebuie protejate și deportările trebuie să crească semnificativ”, a declarat el în ianuarie.

Cu capacitățile de primire epuizate în regiunea sa și cu 20-30 de noi sosiri pe săptămână, Tino Schomann, directorul districtului, nu vede nicio alternativă la centrul din Upahl: „Am nevoie de mai mult spațiu”, spune el.