Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Consiliul Județean Cluj nu vrea să ia nici o decizie după ce o asociație a cerut oficial schimbarea numelui Bibliotecii județene Octavian Goga pe motiv că fostul politician și poet a fost antisemit și, ca premier, a adoptat un decret lege care a avut ca efect retragerea cetățeniei unui număr de 225.222 evrei din România, primul act legislativ antisemit din România.
Deși inițial reprezentanții instituției anunțaseră că vor face o analiză proprie, inclusiv cu implicarea Institutului „George Barițiu”, Consiliul Județean a decis în cele din urmă să solicite un punct de vedere Ministerului Culturii. Vicepreședintele CJ Cluj, Radu Rațiu, a declarat că o astfel de decizie ar trebui să fie una unitară, la nivel național, și nu lăsată exclusiv în sarcina autorităților locale, transmite Radio Cluj, citat de Rador.
”Nu suntem în măsură să luăm o decizie de a schimba un nume în cazul unui poet atât de cunoscut. Considerăm că această hotărâre trebuie luată de o comisie specializată”, a explicat acesta.
Consiliul Județean Cluj e condus de Alin Tișe (PNL).
Asociația pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului din Arad a cerut autorităților clujene încă din luna ianuarie schimbarea denumirii străzii Radu Gyr și a Bibliotecii Județene „Octavian Goga”.
Primăria Cluj, condusă de Emil Boc (PNL), refuză de peste un deceniu să schimbe numele străzii, deși pe rol există un proces în acest sens.
Octavian Goga a fost poet, publicist și om politic. El a fost prim-ministru doar 44 de zile, timp în care a adoptat decretul privind revizuirea cetățeniei, în urma căruia peste 225.000 de evrei au pierdut cetățenia română. Legea nr. 241/2025, adoptată la finalul anului trecut, modifică și extinde cadrul legal privind combaterea antisemitismului și a extremismului.
Printre altele, actul normativ interzice atribuirea sau menținerea denumirilor de străzi, piețe sau instituții publice care onorează persoane asociate cu ideologii fasciste, legionare sau responsabile de crime de război și crime împotriva umanității.