Conflictele armate, instabilitatea geopolitică şi crizele umanitare stimulează consumul de droguri şi consolidează crima organizată, potrivit unui raport ONU

Proliferarea actuală a conflictelor armate, instabilitatea geopolitică şi crizele umanitare stimulează consumul de droguri, consolidând în acelaşi timp reţelele criminale internaţionale care produc narcotice, avertizează Oficiul ONU pentru Droguri şi Criminalitate (UNODC) în „Raportul mondial privind drogurile 2025”, dat publicităţii joi la Viena şi citat de EFE, transmite Agerpres.

În raportul său, UNODC identifică o relaţie din ce în ce mai strânsă între scenariile de conflict şi extinderea pieţelor ilicite de droguri, cum ar fi metamfetamina, captagonul şi opioidele sintetice.

„Conflictele şi instabilitatea oferă un teren fertil pentru producţia şi traficul de droguri sintetice”, avertizează ONU, citând cazurile Siriei, Myanmarului, Afganistanului şi Ucrainei, printre altele.

În toate aceste ţări s-a detectat o creştere a producţiei de droguri sintetice, care pot fi fabricate rapid în laboratoare uşor de ascuns.

Raportul menţionează că, deşi captagonul, un stimulent asemănător amfetaminei, este produs în Siria, războiul din Ucraina a alimentat extinderea producţiei şi traficului de droguri sintetice, cum ar fi metadona fabricată ilegal.

În plus, studiul notează că Myanmarul şi Mexicul rămân centre-cheie de producţie de metamfetamină, aflate sub controlul grupurilor de crimă organizată, şi aprovizionează cele două pieţe globale principale: Asia de Sud-Est şi America de Nord.

„Drogurile sintetice pot fi produse oriunde şi vedem că acolo unde există un vid de putere sau o aplicare a legii slabă este locul unde acestea pot prospera”, a explicat Angela Me, coordonatoarea raportului, într-o conferinţă de presă.

Acest cerc vicios al conflictului, drogurilor şi violenţei este prezent şi în cazul drogurilor clasice, cum ar fi cocaina şi derivatele de opiu.

„Piaţa cocainei, cu cea mai rapidă creştere, este un spaţiu cu o concurenţă acerbă între traficanţi, care generează niveluri uimitoare de violenţă”, se arată în raport.

„Deşi această violenţă a fost mult timp o problemă în America Latină şi Caraibe, ea se răspândeşte acum în ţările Europei de Vest, inclusiv ca urmare a influenţei în creştere a grupurilor criminale organizate din Balcanii de Vest în traficul de cocaină din America de Sud către Europa”, adaugă raportul.

Studiul indică faptul că traficul de opiacee de-a lungul rutei balcanice – din Afganistan până în Europa de Vest – a generat venituri anuale estimate la 15,5 miliarde de dolari între 2019 şi 2022.

Raportul avertizează, de asemenea, că diversele conflicte cresc numărul persoanelor vulnerabile, cum ar fi migranţii, persoanele strămutate şi tinerii aflaţi în situaţii precare, care sunt cel mai predispuşi să înceapă să consume droguri şi să dezvolte probleme de dependenţă.

„Ştim, şi este dovedit ştiinţific, că există o relaţie între sănătatea mintală şi consumul de droguri”, a explicat Me, menţionând că traumele şi condiţiile de trai pot duce la consumul de droguri.

„De exemplu, în locuri precum Libia şi Irak, consumul de droguri a crescut semnificativ şi a devenit una dintre priorităţile cu care se confruntă aceste ţări”, a adăugat Me.

Combinaţia dintre violenţă şi sărăcie creşte riscul ca oamenii să fie prinşi în lumea drogurilor.

În locurile în care traficul de droguri este aproape singura modalitate de a-ţi câştiga existenţa, mulţi tineri ajung să se alăture bandelor criminale sau să înceapă să consume droguri din cauza lipsei de opţiuni, notează raportul.

Şi problema este agravată de faptul că în multe regiuni, în special în Africa şi Asia, nu există aproape deloc servicii de sănătate mintală sau tratament pentru dependenţe.

Prin urmare, raportul solicită statelor să consolideze cooperarea internaţională, să investească în prevenţie, să extindă accesul la tratament şi să elaboreze politici care să abordeze cauzele structurale ale sărăciei, excluziunii sociale şi inegalităţii.