Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Concediile de odihnă ale unor anumite categorii de bugetari sunt de aproape două ori mai mari decât durata minimă a concediului de odihnă, de 20 de zile, așa cum este prevăzută în Codul Muncii. Astfel, în anumite cazuri, se poate ajunge ca aceștia să beneficieze de câte 35 de zile lucrătoare plătite în fiecare an, în timp ce în mediul privat acordă, în cele mai multe cazuri, 21 de zile anual, după cum arată un articol publicat de platforma de recrutare e-jobs în toamna anului trecut.
„Codul muncii prevede că numărul minim de zile de concediu de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare, însă marea majoritate a angajatorilor din sectorul privat acordă 21 de zile. Până în 2011 a fost în vigoare și contractul colectiv de muncă la nivel național, conform căruia numărul de zile de concediu de odihna era diferit în funcție de vechimea pe care salariatul o avea, măsura fiind aplicabilă și sectorului privat, nu doar celui public. După abrogarea acestui contract, mulți angajatori au preluat o serie de prevederi în contractele de muncă și în Regulamentele Interne. Astfel, mulți angajatori au păstrat minimul din 21 de zile de odihnă din vechiul contract colectiv unic, deși Codul muncii prevede minimul de 20 de zile lucrătoare și au creat o politică proprie de acordare a zilelor de concediu, considerată parte a pachetului de beneficii”, arată compania de recrutare.
În cazul lucrătorilor din administrația publică, din regiile autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare, concediul de odihnă este reglementat printr-un act normativ cu caracter special, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 250/1992, notează avocatnet.ro.
Citește integral pe economedia.ro