G4Media.ro

Comunitatea Declic a inițiat o petiție publică pentru depolitizarea Curții Constituționale: Judecătorii…

Sursa foto: Inquam Photos / George Călin

Comunitatea Declic a inițiat o petiție publică pentru depolitizarea Curții Constituționale: Judecătorii să fie aleși în Parlament cu o majoritate de două treimi și să nu fi reprezentat un partid politic în ultimii opt ani

Comunitatea Declic a inițiat o petiție publică, adresată președintelui Klaus Iohannis și președinșilor celor două Camere ale Parlamentului prin care solicită depolitizarea Curții Constituționale prin introducerea de noi criterii de alegere a judecătorilor CCR: numirea acestora să fie făcută cu o majoritate de două treimi în Parlament, față de majoritatea celor prezenți cum este acum, o procedură transparentă de audiere a candidaților și, nu în ultimul rând, judecătorii Curții să nu fi fost într-o funcție de conducere sau să fi reprezentat în ultimele două mandate un partid politic la nivel local, național sau european.

Până la ora transmiterii acetei știri, petiția a fost semnată de aproximativ 55.000 de persoane.

Textul integral al petiției inițiate de Declic: 

Vrem depolitizarea CCR! Noi, semnatarii acestei petiții, vă cerem să reformați eficient Curtea Constituțională și să asigurați depolitizarea judecătorilor. Este necesar votul majorității calificate în Parlament, adică două treimi, și o procedură transparentă de audiere a judecătorilor constituționali, înainte de a fi numiți pentru ocuparea unui mandat de 9 ani la CCR. De asemenea, este esențială stabilirea unor criterii clare, pe care să le respecte atât Parlamentul, cât și președintele, în alegerea judecătorilor Constituționali. Cerem ca judecătorii Curții să nu fi fost într-o funcție de conducere sau să fi reprezentat în ultimele două mandate un partid politic la nivel local, național sau european.

CCR joacă rolul de arbitru constituțional și garant al respectării Constituției, fiind una din instituțiile fundamentale ale unui stat democratic. În ultimii ani, independența și uneori chiar buna credință a judecătorilor constituționali au fost puse, în mod rezonabil, sub semnul întrebării. Deși 3 dintre judecători au fost numiți anul trecut, lucrurile nu s-au îndreptat spre direcția corectă, dimpotrivă.

Încrederea cetățenilor în Curtea Constituțională este redusă, din cauza deciziilor controversate exprimate de-a lungul timpului. Printre acestea, declararea ca neconstituțională, în nenumărate rânduri, a oricărei legi care anula sau reducea pensiile speciale(de care beneficiază și o parte dintre judecătorii CCR). 

De asemenea, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului, în cazul revocării din funcția de procuror-șef DNA a Laurei Codruța Kovesi, conține critici apăsate la adresa Curții Constituționale.  Este inadmisibil ca decizia Curții Constituționale să încalce drepturile și interesele legitime ale unui magistrat, așa cum arată CEDO în hotărârea de condamnare a României. Această situația nu se poate repeta.

Independența judecătorilor CCR în raport cu autorul numirii (Camera Deputaților, Senat sau Președinte) este, pe bună dreptate, chestionabilă.

Numirile Camerei Deputaților și Senatului se fac prin vot, la propunerea membrilor Biroului Permanent. La momentul acceptării candidaturii, candidatul poate fi membru al unui partid politic. Dacă este acceptată candidatura, trebuie să promită că va demisiona din partid. Majoritatea parlamentară din acel moment are astfel câștig de cauză.

În prezent, acestea sunt numirile la CCR:

Din partea Camerei Deputaților, cei trei judecători sunt Valer Dorneanu (PSD, numit în 2013), Varga Attila (UDMR, numit în 2016) și Gheorghe Stan (fost șef al controversatei Secții Speciale, susținut PSD, începând din iunie 2019).

Din partea Senatului, judecătorii CCR sunt Mona Pivniceru (fost ministru al Justiției în USL, numită în 2013), Marian Enache (PSD, numit în 2016) și Cristian Deliorga (fost judecător, susținut PSD, numit în iunie 2019).

Președintele Klaus Iohannis a numit până acum doi judecători la Curtea Constituțională: Livia Stanciu, în 2016, fostă șefă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, și Simina Tănăsescu, în 2019, fosta sa consilieră pe probleme de constituționalitate. Celălalt judecător CCR numit de președinte este Daniel Morar, fost șef DNA, numit în funcție de fostul președinte Traian Băsescu.

În lipsa depolitizării CCR, aceasta va rămâne o curte politică, în sfera de influență a majorității parlamentare, supusă liderilor de partid. Dacă suficient dintre noi semnăm această petiție, vom fi o forță considerabilă a societății civile, capabilă să inițieze o dezbatere publică consistentă și o reformă instituțională veritabilă pentru depolitizarea CCR. 

Semnează și tu!

Foto: Inquam Photos / George Călin

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

20 comentarii

  1. Cica „depolitizare” dar sa fie alesi tot politic in parlament 😀

    • Subscriu.
      Nu asta e soluția, ci transferarea atribuțiilor CCR la ICCJ sau impunerea condiției ca membrii CCR să fie exclusiv judecători de carieră, cu cel puțin 20 de ani de vechime în profesie.

    • Sunyeti niste habarnisti… pai avem magistrati de cariera, avem si profesori universitari.
      Cat despre Declic. Este o organizatie de doi lei, au membrii studenti care sunt la facultatea de drept, unii prosti gramada.
      Asta asa, din interior!

  2. CCR e o adunatura de ticalosi aserviti PSD, CCR trebuie desfiintata urgent, sa fie Parlamentul unic legiuitor

  3. Si sa fie destituiți când sunt condamnați la CEDO pentru atrocități, nu sa ciulească din urechi precum măgarii.

  4. Unde erau declicii astia, expertii in drept Constitutional, la momentul “erata” lui Zegrean, cu deficatie pentru Petrov Basescu? Atunci nu era nimic politizat, nu? Deciziile conveneau…
    Am facut un efort sa citesc “petitia”… algoritmul propus e de un absurd divin… doua treimi din Parlment (adica trocuri politice, exact ca si pana acum), audieri (de catre cine, de catre doamna Guseth)? Eligibilitatea candidaturii in functie de apartenenta anterioara la o formatiune politica (decizie discriminatorie care poate fi atacata in orice instanta)…
    Miza e simpla, reset in CCR, punem oameni “de bine” care sprijina desfiintarea SIIJ, pofta doamnei Kovesi, mesia actului de justitie din Romania, cu mici probleme pe la “Unitatea de elita” de la Ploiesti… 🙂

    • Amice, nu era vorba de nicio „erata”! Atunci maestii pzd-isti de la ccr (aka predescu & Co) incercau sa valideze un referendum invalid! Asa ca mai usor cu rahatul in fata ventilatorului ca-ti intra freza-n ochi!
      In rest…. ccr-ul este o mare hazna d care nu vom scapa mai repede de 6 ani! Si nici atunci nu-i sigur!
      Aferimovici!

    • „CCR a emis în 2012, fără știința tuturor judecătorilor constituționali o erată care a fost decisivă în invalidarea referendumului.
      Paragraful adăugat ulterior spunea, în traducere liberă, că listele electorale luate în calcul pentru referendum sunt cele folosite la alegerile prezidenţiale, adică cele care cuprind toţi cetăţenii cu drept de vot, inclusiv cei din străinătate.
      Decizia de adăugare a paragrafului a fost luată fără convocarea unei şedinţe de plen, aşa cum este procedura uzuală.”

      Amice, eu zic sa te mai documentezi…

  5. Cel mai corect lucru pe care l-ar face România.

  6. Comunitatea asta e o adunatura de prozeliti ai scolii de la frankfurt. Ideile pe care la arunca in spatiul public (prin trompete gen g4media, hotnews, digi24 etc.) sunt copiate din revendicarile demonstrantilor din mai 68.
    Sa ne aducem aminte ca ccr a demontat „martea neagra” (https://m.hotnews.ro/stire/16413061?amp) cu unanimitate de voturi pe vremea cand din ccr facea parte mona pivniceru, pesedista infocata.

  7. Nu se va strange niciodata majoritatea calificata propusa de Declic iar judecatorii in functie isi vor perpetua la nesfarsit mandatele (din motive obiective, era sa spun de forta majora) ! :(((((

    • Ce-ar fi sa fie alesi de niste profesionisti?
      Pe niste criterii profesionale si cu competente bine stabilite…
      Doua treimi din parlament includ cateva zeci de irina loghin si ion dolanescu (p-astia-i pun la benigni) plus o multime de infractori

  8. Ar trebui alesi din randul judecatorilor ICCJ !

    • Si cine sa ii aleaga?

    • Pai si SiIJ e aleada de CSm, de judecatori, procurori si depolitizata. Dar nu va place e pt ca asa v-au spalat pe creier multi, dava veti pune mana pe recomandarile Comisiei de la Venetia sa cititi, legat de SIIJ, veti afla ca aprecierile nu sunt sub formula fluturata pe sub nas de media.

  9. Să nu fi fost membru de partid niciodată. Simpatiile politice nu se uită, dovadă Dorneanu, care e mai pesedist acum ca niciodată. Și problemele economice să fie scoase din atribuțiile lor.

  10. Semnez si o dăm anonimă!
    Dincolo de aceasta observatie greu de desfiintat aceasta monstruozitate numita ccr!
    Cel mai pezedist dintre pesediste , Dorneanu, e pe viața!
    E inamovibil!
    Va face orice sa tina culcușul cald!
    Si totusi voi semna petitia!
    Ideal ar fi un referendum!

  11. După părerea mea membrii CCR ar trebui aleși din randul decanilor facultăților de drept din tara fără a fi plătiți sau din randul președinților curților de apel din tara

  12. Ar fi ideal daca toti magistratii ar fi independenti, apolitici si sufrageristi, ca tov Kovesi.

  13. Curtea Constitutionala trebuie sa fie complet depolitizata dar populata de juristi de buna calitate in dreptul Constitutional.

    Nimeni din sistemul politic, nici Camera Deputatilor, nici Senatul si nici Presedintele nu ar trebui sa aiba atributii in alegerea membrilor acestei Curti. Cu ce e mai bun un judecator imbatranit si, eventual santajabil, fata de un tanar care-si cunoaste bine meseria? Toata lumea stie de ce sunt in stare decanii facultatilor de drept si profesorii acestor facultati.

    De ce alegerea nu se face pe baza de concurs? Nu are importanta experienta, nu are importanta varsta, are importanta competenta si impartialitatea in fata tuturor tentatiilor. Concursul e simplu de facut daca vrem. Teste computerizate pentru competente si pentru aptitudini psihice. Cum se fac pentru admiterea in Institutiile Europene.

    Eventual, doua probe pentru competente: unul pentru cunostinte aprofundate in domeniu si altul pentru analizare in fata unui studiu de caz.

    In ceea ce priveste aptitudinea psihica, testele EPSO pot ajuta.

    Ar trebui realizate concursurile cu sprijinul logistic si uman al Comunitatii. In ceea ce priveste probele profesionale o comisie (eventual aleasa prin tragere la sorti din mediul specialistilor in Drept Constitutional) pentru formularea subiectelor si o alta (trasa la sorti in ziua examenului dintre specialistii care nu au fost alesi pentru formula