Comisia Europeană va lansa astăzi prima etapă a consultărilor pentru reglementarea salariului minim în statele membre / Comisarul european Nicolas Schmit: Tinerii din țările unde nivelul salariilor este mic, Croația, România, Bulgaria, pleacă în speranța unui câștig mai mare. Avem nevoie de convergență socială

Comisia Europeană va lansa astăzi prima etapă a consultărilor pentru reglementarea salariului minim în statele membre și care va viza garantarea de venituri decente pentru cei mai săraci angajați, mai ales în cele mai noi țări membre ale Uniunii Europene, unde dialogul social încă nu este solid. Comisarul european pentru Locuri de Muncă și Drepturi Sociale, Nicolas Schmit, a explicat, într-un interviu pentru Ouest France, că tinerii din țările unde nivelul salariilor este mic, cum sunt Croația, România, Bulgaria, pleacă în speranța unii câștig mai mare, iar dacă și-ar putea asigura un trai decent în țările lor, vor fi mai puțin dispuși să le părăsească. Există însă și state care se opun acestei inițiative, astfel că sistemul va fi adoptat numai după o amplă consultare.

Inițiativa Comisiei Europene vizează stabilirea unui salariu minim în statele membre care să fie de cel puțin 60% din salariul mediu în fiecare țară. Stabilirea unui astfel de prag nu este însă suficientă, pentru că discrepanța dintre statele membre în acest domeniu este foarte mare, astfel că executivul european speră să reușească o reglementare pentru asigurarea unor venituri care să permită un standard de viață decent în toată Uniunea Europeană.

Șase state din UE – Suedia, Finlanda, Danemarca, Italia, Austria, Cipru – nu au reglementat un salariu minim, astfel că propunerea Comisiei Europene ar putea fi primită cu reticență în aceste țări.

Care sunt pașii până la adoptarea inițiativei

Comisarul european pentru Locuri de Muncă și Drepturi Sociale, Nicolas Schmit, a explicat, într-un interviu pentru Ouest France, că, marți, Comisia Europeană va adopta un text care va fi baza pentru consultarea partenerilor sociali și a angajaților asupra proiectului de stabilire a unui cadru legal pentru salariile minime din Europa.

Această etapă va dura cel puțin șase săptămâni, după care Comisia Europeană va lucra asupra propunerii sale și va lansa o nouă consultare. După această nouă consultare, care ar urma să se încheie în luna aprilie, Comisia va prezenta Parlamentului European un proiect sau o propunere de directivă, iar atunci se va deschide o consultare publică mult mai largă.

„S-a încheiat epoca în care Europa vorbea despre reducerea salariilor minime! Vrem o convergență socială în sus: să restabilim valoarea muncii, cu salarii juste”, a subliniat comisarul european.

Schmit a explicat că propunerea Comisiei Europene nu se va atinge de modelul țărilor unde nu este reglementat salariul minim, pentru că acolo totul este stabilit prin negocieri colective, iar Executivul european încurajează acest model.

Comisarul european a precizat că salariul minim reglementat este un instrument folosit mai ales în statele care au aderat mai recet la UE, unde „negocierile colective și dialogul social nu sunt încă stabilite serios”.

Principalele țări vizate de noua reglementare

Nu va fi stabilit un salariu minim pentru toată Europa, ci un mecanism pentru a ajunge la sisteme salariale echitabile, care să fie adaptate costurilor vieții, dar și evoluției economice, ameliorării productivității, a mai spus Nicolas Schmit, precizând că este discutată ideea de a fixa salariul minim la 60% din salariul mediu, dar că acest lucru nu este suficient. De exemplu, în Franța, acest nivel este atins, în Luxemburg este sub acest nivel, dar acolo nivelul salariilor este foarte ridicat.

„În schimb, sunt state unde acest nivel este deja atins, dar în care oamenii trăiesc prost pentru că acolo salariile sunt la un nivel foarte scăzut. Prin urmare, trebuie să luăm în considerare toată evoluția salariilor, în care minimum nu este decât un element. În Croația, unde salariul minim este în jur de 400 Euro, tinerii pleacă în speranța de a câștiga mai bine în afară. Aceeași problemă și în Bulgaria și în România”, a punctat comisarul european.

Întrebat dacă instaurarea unui salariu minim european va fi suficientă pentru a-i reține pe acești tineri în țările lor, Nicolas Schmit a spus că, nicidecum, dar este o dinamică, iar salariul minim este un declanșator: dacă acesta crește, celelalte salarii vor crește de asemenea.

Comisarul european a explicat că, dacă tinerii își pot asigura un nivel de trai decent în țările lor, vor fi mai puțin tentați să plece, iar Europa are nevoie, pe lângă convergența economică, și de convergență socială.

Plan de acțiuni pentru Europa Socială

Lansarea consultărilor pe această inițiativă vine concomitent cu lansarea foii de parcurs pentru Europa Socială, care presupune o serie de măsuri care merg de la salariul minim la formare și competențe, protecția socială, egalitate de gen în privința salarizării.

Femeile care lucrează în UE câștigă în medie cu 16% mai puțin decât bărbații. Deși principiul remunerației egale pentru muncă egală a fost introdus de Tratatul de la Roma în 1957, diferența de remunerare între femei și bărbați persistă, în ultimii zece ani cunoscând doar ameliorări minore. Parlamentul European a cerut sistematic mai multă acțiune pentru reducerea diferenței și readuce în centrul atenției această chestiune, potrivit unui comunicat al Parlamentul European remis G4Media.ro.

Diferența de remunerație între femei și bărbați este diferența dintre veniturile medii brute pe oră. Se bazează pe salariile plătite direct angajaților înaintea deducerii impozitului și a contribuțiilor sociale. În calcularea acesteia se iau în calcul numai companiile cu 10 sau mai mulți angajați.

Calculată în acest fel, diferența de remunerație între femei și bărbați nu ia în considerare alți factori, precum educația, numărul de ore lucrate, tipul de loc de muncă, întreruperea carierei și lucrul cu normă parțială. Însă arată că în UE femeile câștigă în general mai puțin decât bărbații.

Diferența între salarii în UE

În UE, diferența între salarii variază, cea mai mare fiind în Estonia (25,6%), Cehia (21,1%), Germania (21%), Regatul Unit (20,8%), Austria (19,9%) și Slovacia (19,8%) în 2017. Cele mai reduse procente se întâlnesc în Slovenia (8%), Polonia (7,2%), Belgia (6%), Italia și Luxemburg (5%) și România (3,5%).

Remunerația egală este reglementată de o directivă UE, însă Parlamentul European a cerut în mod repetat revizuirea acesteia și măsuri suplimentare. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că instituția sa lucrează asupra unei noi strategii europene de gen și asupra unor noi măsuri pentru transparența remunerației.

De ce există o diferență de remunerare între femei și bărbați

Interpretarea cifrelor nu este simplă. O diferență redusă de remunerare între femei și bărbați într-o țară nu înseamnă că egalitatea de gen este mai bine pusă în practică. În unele state membre diferența redusă se datorează unei participări reduse a femeilor pe piața muncii. Diferențele mari, în schimb, tind să fie legate de proporția mare a femeilor care lucrează cu normă parțială și concentrarea acestora într-un număr restrâns de profesii, precizează sursa citată.

În medie, femeile fac mai multe ore de muncă neremunerată (de exemplu îngrijind copiii sau făcând menajul acasă), iar bărbații mai multe ore de muncă remunerată. Numai 8,7% dintre bărbați lucrează cu normă parțială, față de 31,3% dintre femei. În total, femeile muncesc mai multe ore pe săptămână decât bărbații.

Prin urmare, femeile câștigă mai puțin pe oră, dar depun și mai multă muncă neremunerată. În plus numărul femeilor angajate pe piața muncii este mai mic decât cel al bărbaților. Toți acești factori combinați arată că diferența între veniturile femeilor și cele ale bărbaților se ridică la peste 40% (2014).

În plus, femeile își întrerup cariera sau își aleg cariera în funcție de responsabilitățile familiale.

30% din diferența de remunerare între femei și bărbați poate fi explicată de o supra-reprezentare a femeilor în sectoare cu salarii mici, precum educația, vânzările și îngrijirea. Există sectoare, precum știința, tehnologia și ingineria, în care proporția bărbaților angajați este foarte mare (peste 80%).

În același timp, femeile ocupă puține poziții de conducere: mai puțin de 6,9% dintre președinții companiilor sunt femei. Eurostat arată că domeniul în care diferența de remunerare între femei și bărbați este cea mai mare este cel al managerilor: femeile manager câștigă cu 23% mai puțin decât bărbații de pe aceleași poziții.

Însă femeile sunt și discriminate la locul de muncă, fiind plătite mai puțin decât bărbații care lucrează în aceleași categorii ocupaționale sau fiind retrogradate când se întorc din concediul de maternitate, se mai arată în comunicat.

Beneficiile eliminării diferenței de remunerare între femei și bărbați

Diferența de remunerare între femei și bărbați se agravează cu vârsta, de-a lungul carierei și pe parcursul vieții familiale. Având mai puțini bani de economisit și investit, femeile riscă mai mult decât bărbații sărăcia și excluziunea socială la vârste avansate. În 2017, diferența dintre pensiile femeilor și cele ale bărbaților era de 36%.

Remunerația egală pentru muncă egală nu ține doar de justiție, ci este și benefică pentru economie, deoarece femeile, câștigând mai mult, pot cheltui mai mult. Acest lucru ar crește baza fiscală și ar reduce povara asupra sistemelor de bunăstare. Studiile arată că o reducere de 1% în diferența de remunerare ar duce la o creștere a produsului intern brut cu 0,1%, precizează sursa citată.

Foto: Pexels.com