Comisia Europeană acuză că ”în spatele moțiunii de cenzură împotriva lui von der Leyen se află Moscova”. Moțiunea a fost inițiată de Gheorghe Piperea de la AUR

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În spatele moțiunii de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen, inițiată de europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea și respinsă în urmă cu 10 zile de Parlamentul Europene, se află Moscova. Aceasta este acuzația formulată de un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, pe baza constatărilor mai multor rapoarte ale unor organizații de verificare a faptelor, transmite ANSA, citată de Rador.

„Verificatorii (fact-checkers) independenți ai faptelor au identificat acum în mod clar acest tip de operațiuni în contextul moțiunii de cenzură”, a declarat Thomas Regnier, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, citând studiile realizate de două companii, Debunk și Check First, specializate în combaterea dezinformării.

La deschiderea dezbaterii în cameră, Ursula von der Leyen declarase că moțiunea, promovată de membrul român al ECR, Gheorghe Piperea, a fost „semnată de prietenii lui Putin”. „Acestea sunt mișcări alimentate de conspirații și teorii ale conspirației, care urmăresc să polarizeze societățile noastre inundându-le cu dezinformare”, a afirmat ea. Acum, însă, Comisia merge mai departe, atribuind Kremlinului promovarea acelei inițiative legislative.

O analiză a unuia dintre aceste două studii dezvăluie că această campanie rusă de discreditare a lui von der Leyen și de susținere a unei moțiuni de neîncredere împotriva sa a început în martie și s-a încheiat în zilele imediat premergătoare votului de la Strasbourg, la începutul lunii iulie.

Raportul realizat de Check First, o importantă companie finlandeză de software, care utilizează tehnici de cercetarea avangardiste, începe cu examinarea a peste 20.000 de postări publicate de grupul rus Pravda Network în numeroase țări, de la România la Polonia, de la Germania la Franța, de la Statele Unite la statele baltice.

Raportul susține că narațiunea prezentată în articole o înfățișează pe președintă ca pe un lider „toxic, corupt, antidemocratic”, asociat cu Big Pharma și acorduri secrete, tipice elitismului de la Bruxelles. Chiar și numele ei este distorsionat în „UrSula von der Führer”.

Iar colectarea de semnături și prezentarea moțiunii sunt relatate ca isprava lui David împotriva lui Goliat luptând împotriva establishmentului UE.

Votul final este descris apoi ca punctul culminant al bătăliei țărilor mici, susținute de poporul european, împotriva președintelui unei Uniuni autoreferențiale, aflată în mâinile axei franco-germane.

Conform Check First, „Reportajul Pravda Network asupra moțiunii de neîncredere împotriva lui von der Leyen ilustrează perfect modul în care operațiunile de dezinformare rusești exploatează procesele democratice legitime pentru a submina instituțiile europene. Ceea ce a început ca o moțiune procedurală s-a transformat într-o campanie narativă coordonată în peste 30 de subdomenii, amplificând povestea cu un limbaj din ce în ce mai inflamator”.

O concluzie cu care Roberto Vannacci, secretar adjunct al Ligii Nordului, care a votat împotriva Ursulei von der Leyen, nu este de acord: „După ce a mușamalizat scandalurile Qatar-gate, Pfizer-gate și Greengate, stânga încearcă acum să alimenteze teorii ale conspirației împotriva Rusiei. Dacă mâine va fi grindină, va fi vina Kremlinului”, acuză europarlamentarul.

Carlo Fidanza, șeful delegației FdI în Parlamentul European, care nu a participat la acel vot, se distanțează atât de plângerea Moscovei, cât și de cea a Comisiei: „Vom continua să luptăm împotriva oricărei interferențe externe, însă cu aceeași determinare vom apăra libertatea de exprimare, libera inițiativă politică și dreptul la disidență față de cei care interpretează greșit apărarea Europei ca fiind apărarea acestei UE, indiferent de alegerile sale – chiar și de cele eșuate. Și ori de câte ori vom fi în dezacord”, conchide Fidanza, „vom spune acest lucru, nu pentru că ne cer rușii, ci pentru că ne-o cer italienii și europenii”.

Traducerea Rador: Cătălina Păunel