Comisia din CNATDCU care ar trebui să analizeze suspiciunile de plagiat în cazul premierului Ciucă tocmai a retras un titlu de doctor pentru opt pagini copiate. Conform analizei Emiliei Șercan, la Ciucă sunt 42

Un precedent indică de ce premierul Nicolae Ciucă nu dorește ca suspiciunile de plagiat din teza sa de doctorat, susținută, în 2003, la Universitatea Națională de Apărare (UNAP) ”Carol I”, să fie analizate de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU).

Săptămâna trecută, pentru o teză susținută, în 2010, tot la UNAP, aceeași comisie de specialitate la care ar trebui să ajungă lucrarea lui Ciucă a propus, iar plenul CNATDCU a aprobat, retragerea titlului de doctor pentru o persoană la care s-au descoperit ”doar” opt pagini plagiate. Conform analizei Emiliei Șercan din ianuarie 2022, în teza premierului există cel puțin 42 de pagini copiate prin încălcarea regulilor de etică academică.

Pe 12 iulie, plenul CNATDCU a decis  retragerea titlului de doctor în științe militare și informații în cazul lui Cristian Sorin Banu, manager al Spitalului Witting din București. Pentru teza acestuia, susținută în 2010 la Universitatea Națională de Apărare (UNAP) ”Carol I”, exista o sesizare de plagiat depusă în ianuarie 2022.

Conform procedurilor, lucrarea a ajuns la Comisia abilitată – Științe politice, studii de securitate, științe militare, informații și ordine publică – care a desemnat o altă comisie, formată din trei membri. Aceasta a analizat suspiciunile din sesizare și a întocmit un raport în care a scris că opt pagini din teză sunt preluate ”aproape în integralitate” dintr-un articol științific publicat cu trei ani înainte de susținerea tezei.

”Paragrafele identificate în teză ca având un corespondent în lucrarea menționată mai sus (cea din 2007 n.r.) sunt de natură a afecta ansamblul tezei, fiind expuse argumente centrale în economia acesteia”, au menționat profesorii care au întocmit raportul.

Acesta a fost înaintat Comisiei din care fac parte, apoi plenului CNATDCU care și l-a însușit și a propus Ministerului Educației ca Banu să rămână fără doctorat.

Pentru teza lui Nicolae Ciucă, care a obținut titlul de doctor în 2003, tot la UNAP, și în cazul căreia jurnalista Emilia Șercan a descoperit că există cel puțin 42 de pagini plagiate, au fost depuse pentru a fi analizate de CNATDCU, tot în luna ianuarie 2022, opt sesizări – trei admise și cinci respinse.

Având în vedere teza lui Banu și faptul că pentru acesta sesizarea data din aceeași lună, în cazul sesizărilor pentru teza premierului CNATDCU se putea emite, teoretic, o decizie tot în iulie 2022. Parcursul acestei teze a fost, însă, total diferit chiar de la început (articolul Emiliei Șercan), atunci când Ciucă și-a exprimat dorința ca lucrarea sa să fie analizată de Comisia de Etică de la UNAP (de precizat și că această instituție nu poate retrage titluri de doctor).

Șase dintre cei nouă membri ai acestei comisii sunt militari, foști subordonați ai actualului general în rezervă Ciucă pe vremea când acesta era șef de Stat Major și ministru al Apărării Naționale: un comandor, doi colonei, doi locotenenți-colonel și un căpitan. Al șaptelea, deși este prezentat pe site-ul UNAP drept cercetător științific doctor, are și gradul de colonel în rezervă.

Al optulea este un conferențiar universitar care are el însuși probleme de etică, fiind cercetat disciplinar pentru postări conspiraționiste pe Facebook. UNAP are un istoric lung în teze plagiate pe care această Comisie le-a acoperit în timp ce CNATDCU le-a sancționat.

Cu totul altfel stau lucrurile în ceea ce privește componența Comisiei de Științe politice, studii de securitate, științe militare, informații și ordine publică din CNATDCU pe masa căreia ar fi trebuit să ajungă teza lui Ciucă în urma depunerii celor trei sesizări inspirate din articolul Emiliei Șercan.

10 dintre cei 13 membri sunt ”civili” și doar trei militari. În plus, printre cei 10 ”civili” există personalități academice de prim rang asupra cărora nu există suspiciuni sau eventuale condiționări: Radu Carp, Valentin Naumescu sau Adrian Miroiu, în timp ce alți doi predau în SUA și Marea Britanie.

Aceștia nu avut, însă, ocazia să analizeze lucrarea lui Ciucă din cauza unui șir de evenimente care au creat în rândul opiniei publcie suspiciunea că premierul și instituții publice de vârf, inclusiv din Justiție, nu doresc ca teza sa să fie analizată de CNATDCU:

• La începutul lunii februarie, în urma unei plângeri pentru încălcarea drepturilor de autor în teza lui Ciucă, Parchetul General a ridicat de la UNAP toate documentele care constituiau dosarul de doctorat al premierului. Prin urmare, Comisia de Etică, care anunțase că va analiza teza, a rămas ”fără obiectul muncii”. Deși în acest dosar, având în vedere momentul comiterii faptei – 2003 – soluția nu poate fi decât aceea că faptele s-au prescris, nici până acum Parchetul nu a închis dosarul, după aproape 6 luni;
• CNATDCU, unde erau în lucru cele trei sesizări din luna ianuarie, analiză paralelă cu cea de la UNAP. Mircea Dumitru, președinte interimar CNATDCU, declara în luna martie: “S-a cerut oprirea întregii analize până când dosarul va fi instrumentat și se va da o soluție la parchet”. Conform principiului ”Penalul prevalează asupra civilului”, orice analiză a tezei a fost stopată
• În paralel, Ciucă a demarat un plan pentru a desființa și ce mai rămăsese din potențiala analiză CNATDCU: cele trei sesizări. Pe 1 martie, el a obținut suspendarea efectelor acestora, judecătorul Ionela Tudor de la Curtea de Apel București scriind în motivare că scandalul plagiatului ar putea afecta stabilitatea țării și ar deveni o armă în mâna adversarilor politici ai acestuia.
• Pe 21 iunie, pe fond, tot la Curtea de Apel București, Marius Iosif, un judecător apropiat de PNL, partidul condus în prezent chiar de Ciucă, a mers mai departe și le-a anulat menționând, printre altele, că analiza Emiliei Șercan este ”o simplă apreciere generală, în abstract, parţială, ieşită din context, trunchiată, pe baza unor texte alese de jurnalist.” G4Media.ro a prezentat indicii puternice care arată că dosarul lui Ciucă a ajuns pe masa lui Iosif prin manipularea repartizării aleatorii. În acest caz, este depusă o sesizare la Inspecția Judiciară.