Comisarul european Adina Vălean: Infrastructura de transporturi va beneficia de o treime din suma totală acordată pentru redresarea economică, adică peste 9 miliarde de euro

Adina Vălean, comisarul european pentru Transport, a spus într-un scurt interviu pentru G4Media.ro că 9 miliarde de euro, adică circa o treime din suma alocată de UE pentru România pentru relansarea economică, vor fi folosite pentru construirea de infrastructură de transport, potrivit Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Întrebată cum va putea să cheltuiască România în doar patru ani această sumă, având în vedere problemele cu licitațiile, Adina Vălean recunoscut că ” România are o capacitate administrativă redusă”, dar a spus că în PNRR sunt menționate și reforme structurale în domeniu.

• Reamintim că guvernul a lansat săptămâna trecută PNRR, programul care prevede modul în care România va cheltui cei 30 de miliarde de euro alocați de UE prin programul de împrumuturi și granturi nerambursabile Next Generation EU. Programul va fi negociat cu Comisia Europeană până în aprilie 2021 și poate fi modificat față de versiunea pusă în dezbatere publică.
• Citește și: DOCUMENT Cum vrea guvernul să cheltuie cei 30 de miliarde de euro de la UE pentru relansarea economiei. Marile proiecte din planul numit PNRR: 600 km de autostrăzi

Rep: La o evaluare preliminară, va fi acceptat de Comisia Europeană acest plan PNRR al României în forma în care este prezentat? Care sunt principalele puncte pe care trebuie să le atingă?

Adina Vălean: Planul României este bun și respectă filosofia Comisiei în legătură cu aceste planuri de țară. Practic, conținutul trebuie să reflecte recomandările Comisiei Europene din Semestrul European, pentru fiecare stat membru în parte. România a avut recomandări în toate domeniile – de la educație la digitalizarea administrației, de la infrastructura de transporturi, la sănătate. Planul pus în consultare publică joi seara acoperă bine aceste recomandări, mai mult, se concentrează pe problemele stringente, pe domeniile în care, investițiile masive vor provoca efecte pozitive pe termen lung în societate. Sigur, orice tip de investiție trebuie să urmeze principiile directoare ale Comisiei Europene care se referă la sustenabilitate și digitalizare.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Infrastructura de transporturi va beneficia de o treime din suma totală acordată pentru redresarea economică, adică peste 9 miliarde de euro și cred că e o decizie pragmatică. Sunt multe investiții în șosele, care completează rețeaua transeuropeană TEN-T, o prioritate a Comisiei până în 2030, dar sunt investiții care au o componentă importantă de digitalizare, prin sistemele de trafic inteligent, o altă componentă verde, prin folosirea, în construcție, de materiale ecologice și prin echiparea autostrăzilor și drumurilor expres cu stații de reîncărcare pentru mașinile electrice.

O parte din bani merg spre calea ferată, modul de transport cu cele mai puține emisii. 2021 va fi Anul European al Căilor Ferate, tocmai pentru că vrem să promovăm și să creștem, inclusiv prin investiții, rolul căilor ferate în ecosistemul de transporturi european.

Pe 9 decembrie, voi prezenta o strategie de mobilitate a Uniunii Europene care va fi baza pentru dezvoltarea sustenabilă și digitală a transporturilor în următoarele decenii. În planul României se regăsesc prioritățile noastre și aș menționa aici proiectele de metrou pentru București și Cluj, foarte importante în contextul reformării mobilității urbane.

Rep: În PNRR sunt multe proiecte uriașe de infrastructură de transport. Având în vedere cât de mult durează în România studiile de fezabilitate, licitațiile, contestațiile, cât de fezabile credeți că sunt, având în vedere termenul de doar 4 ani în care pot fi absorbiți acești bani?

Adina Vălean: Nu știu dacă le-aș defini drept uriașe, dar sunt ambițioase. Acești bani, într-adevăr, trebuie luați într-un termen scurt, iar România are o capacitate administrativă redusă. Totuși, vreau să fiu optimistă, dar cu argumente. În primul rând, chiar în planul de țară, România recunoaște aceste probleme, ba mai mult, se angajează la reforme care vor duce la consolidarea capacității de implementare a marilor proiecte de infrastructură. CNAIR, CFR SA, ARF vor fi condiționate prin condiții de performanță.

Apoi, aș vrea să ne uităm și înspre 2020, un an de criză, foarte complicat pentru cetățeni și pentru economii, an în care, totuși, România a încheiat multe proiecte și a asigurat finanțări bune pentru infrastructură din bani europeni. Suntem într-un moment mai bun decât în trecut, cu un angajament politic mai ferm. Eu sper ca aceste planuri să devină realitate.

Rep: Fondul UE de reziliență și redresare e încă un miraj. El nu a fost aprobat de Consiliul UE din cauza opoziției Ungariei și Poloniei. Care sunt ultimele informații legate de negocierile cu cele două state, care sunt așteptările dvs.?

Adina Vălean: Nu este un miraj, este un plan propus de Comisie, agreat de șefii de state și care-și urmează drumul legislativ în Parlamentul European. Suntem într-un blocaj acum, iar președinta von der Leyen a reafirmat, chiar săptămâna trecută, că sunt niște limite rezonabile și necesare cele legate de statul de drept și nu văd de ce, fiind parte a Uniunii Europene, nu ar trebui să jucăm toți după aceleași reguli.

Sunt convinsă că se va găsi o soluție care să deblocheze fondurile, atât de necesare pentru toate țările europene, inclusiv pentru Ungaria și Polonia. Criza a fost devastatoare pentru unele domenii. Fiind Comisar pentru transporturi știu asta foarte bine, pentru că restricțiile de mobilitate au dus la o situație fără precedent pentru companiile de transport europene. Acești bani trebuie să ajungă repede în piețe pentru a evita o profundă criză economică.

Rep: Vedem în acest PNRR extrem de multe proiecte de infrastructură fizică: asfalt, beton, ziduri, conducte. E ușor în dezacord cu marile tendințe din UE, care vrea să privilegieze proiectele digitale, verzi, de cercetare și dezvoltare, de inovare tehnologică. Nu vi se pare că acest PNRR al României e ușor anacronic în contextul european actual?

Adina Vălean: Infrastructura de transport e fizică. Într-o lume din ce în ce mai virtualizată. Dar, această infrastructură are în acest moment, din ce în ce mai mult, un foarte important strat digital. În noua noastră strategie de mobilitate a Uniunii Europene avem o parte consistentă despre digitalizare, foarte necesară pentru eficientizarea sectorului, reziliența lui și implicit, pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

România e în urma statelor europene la șosele și trebuie să-și completeze rețeaua TEN-T. Dar vreau să vă spun că toate modurile de transport sunt importante și ideea nu e să ne lipsim de unul sau de altul, ci să creăm un sistem flexibil și inteligent. O autostradă cu un management de trafic inteligent, construită cu materiale ecologice, cu infrastructură corespunzătoare de încărcare pentru combustibili alternativi servește acestui sistem flexibil.

În plus, dacă ea este conectată în mai multe puncte, prin terminale intermodale cu calea ferată sau cu un curs de apă navigabil, vom putea să reducem transportul rutier pentru marfă, acolo unde este posibil. Inovarea tehnologică sau dezvoltarea de noi tehnologii trebuie să se aplice în toate sectoarele transporturilor. Sperăm, de pildă, la o dezvoltare rapidă a camioanelor alimentate cu hidrogen, la fel și pentru vapoare. Vom direcționa investiții importante care să sporească achiziția de mașini personale electrice – avem nevoie de infrastructură, de baterii mai bune, de electricitate curată mai multă.

Rep: Care sunt cele mai importante trei proiecte din acest PNRR?

Adina Vălean: Am să evit să fac topuri pentru că toate proiectele menționate în planul de țară sunt necesare, deci importante. Pot însă, lua niște exemple. Coridorul rutier A7, care leagă Bucureștiul de Moldova, e în acest moment problematic din punctul de vedere al siguranței rutiere. La acest capitol avem un record negativ și parte din problemă este infrastructura deficitară. O autostradă cu sisteme de trafic inteligent are un grad de siguranță mai mare.

Aș mai lua exemplul intervențiilor legate de mobilitatea urbană – centuri ocolitoare, legături rutiere și metrou. Avem orașe care au crescut din toate punctele de vedere și știm cu toții că avem un trafic infernal care provoacă nu numai timpi nepermiși de mari de deplasare, dar și o poluare agresivă a aerului. Un transport urban civilizat înseamnă opțiuni diverse de deplasare, de la micromobilitate la metrou, de la mașină personală la soluții de ride-sharing sau autobuze. Pentru asta avem nevoie de infrastructură diversă de care cetățenii să se poată folosi ușor. Aceste investiții sunt un prim pas. Apoi, efectul lor este și de dezvoltare economică, pentru că o bună conectare încurajează companiile să investească într-o anumită regiune.

Și modernizările feroviare sunt egal importante, e absolut necesar în primul rând să punem, la nivel european, mai multă marfă pe calea ferată. Și aici m-aș uita puțin și înspre viitor, dincolo de fondurile din planul de reziliență, pentru că acest sector are oportunități de finanțare și prin alte instrumente din noul plan financiar multianual. De pildă, din mecanismul de interconectare al Europei (CEF) care este în gestiunea mea, o parte generoasă din cele aproape 23 de miliarde va merge către investițiile în cale ferată și încurajez România să se folosească și de aceste fonduri.

(Notă: Interviu realizat via email)

Foto: Adina Vălean (Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea)