Climatolog: În 50 de ani, Bucureștiul nu va putea fi locuit decent din cauza căldurii, cu suprafețe verzi tot mai puține și un trafic haotic / ”Intensitatea furtunilor depășește ceea ce știam de acum mai multe decenii”

Furtunile din București și alte orașe ale țării sunt normale pentru această perioadă a anului, însă intensitatea lor devine din ce în ce mai îngrijorătoare, declară la RFI climatologul Roxana Bojariu.

Roxana Bojariu spune că ”aceste furtuni sunt până la urmă caracteristice sezonului cald, dar intensitatea lor într-adevăr depășește ceea ce știam de acum mai multe decenii. Această intensitate sporită, cu episoade cu ploi foarte abundente, de exemplu, poate fi pusă în legătură cu schimbarea climei, pentru că o atmosferă mai caldă în medie conține o cantitate sporită de vapori de apă, vapori de apă care se evaporă din ce în ce mai mult de la suprafața mai caldă a mărilor, a oceanelor, dar și din solul încălzit din ce în ce mai mult, pe măsură ce intrăm în vară și atunci, pe această încărcătură sau disponibilitate de vapori de apă, în condiții specifice, evident că poți să ai ploi foarte abundente (…). Deci fenomenele sunt normale pentru perioada din an, dar intensitatea lor devine din ce în ce mai îngrijorătoare și este cel puțin pentru clima pe care o știam acum mai multe decenii, anormală”.

Întrebată cum ar putea arăta un oraș ca Bucureștiul peste 50 de ani, dacă nu sunt luate măsuri de adaptare la schimbările climatice, Roxana Bojariu susține că orașul nu va mai putea fi locuit decent.

”În 50 de ani, sigur nu va putea fi locuit în mod decent, să ai o calitate cât de cât decentă a vieții. Cu dezvoltarea haotică, cu izolarea asta a solului, cu suprafețe de spații verzi din ce în ce mai mici și cu traficul ăsta, pentru că și el vine cu probleme, pentru că pe lângă aportul de căldură, care poate fi mai mult sau mai puțin important, avem de-a face și cu poluarea locală, care împreună cu stresul termic, multiplică de fapt efectele stresului termic și ai probleme de sănătate publică foarte mari (…). Cetățeanului trebuie să i se ofere posibilitatea de a alege și o cale mai verde de a trăi. Așa, într-un oraș ca Bucureștiul, dacă practic încerci să-ți economisești energia sau apa, vedem că din păcate, infrastructura practic risipește mult mai mult decât efortul cetățeanului. Pe urmă, transportul public e o mare problemă. Nu poți să silești omul doar pentru o chestie abstractă să se chinuie într-un transport public care nu este bun, nu este cel necesar unui astfel de mare oraș, deci omul poate să aleagă transportul public, dar dă-i condițiile și posibilitatea să aleagă”, susține climatologul.

sursa foto: Dan Mihai Bălănescu