G4Media.ro

CJ Vâlcea își va exercita dreptul de preempțiune la cumpărarea Culei Greceanu,…

sursa foto: AGERPRES\ CRISTIAN NISTOR

CJ Vâlcea își va exercita dreptul de preempțiune la cumpărarea Culei Greceanu, cel mai vechi monument istoric de acest tip din țară

Consiliul Judeţean (CJ) Vâlcea îşi va exercita dreptul de preempţiune la cumpărarea Culei Greceanu de la Măldăreşti, monument istoric de categorie A şi cea mai veche construcţie de acest tip din România, potrivit unui proiect de hotărâre aprobat marţi de consilierii judeţeni, transmite Agerpres.

În referatul proiectului de hotărâre aprobat marţi de consilierii judeţeni din Vâlcea se arată că, printr-o adresă din luna septembrie, Ministerul Culturii a comunicat CJ Vâlcea că nu îşi exercită dreptul de preempţiune asupra Culei Greceanu şi a anexelor acesteia şi transferă dreptul de preempţiune către autorităţile publice locale.

Totodată, în referatul menţionat se precizează că proprietara imobilelor Cula Greceanu şi a anexei, Emilia-Ileana Greceanu-Anghel-Acasandri, a propus o valoare de vânzare de 400.000 de euro.

„La propunerea preşedintelui Constantin Rădulescu, consilierii judeţeni au aprobat proiectul de hotărâre privind exercitarea, de către Judeţul Vâlcea, a dreptului de preempţiune referitor la cumpărarea imobilelor ‘Cula Greceanu’ şi anexe, scoase la vânzare de proprietara acestora. Deoarece Ministerul Culturii a renunţat la dreptul de preempţiune al statului român de a cumpăra aceste monumente istorice, Consiliul Judeţean Vâlcea va întreprinde demersurile legale pentru achiziţionarea şi includerea în patrimoniul public al judeţului Vâlcea a Ansamblului Culei Greceanu, monument istoric ce datează din secolul XVIII”, se menţionează într-un comunicat a CJ Vâlcea.

În proiectul de hotărâre aprobat marţi de CJ Vâlcea se precizează că sumele necesare pentru exercitarea dreptului de preempţiune vor fi prevăzute în bugetul propriu al judeţului după realizarea unui raport de evaluare ce va stabili valoarea de piaţă a imobilului, în vederea negocierii valorii de achiziţionare cu vânzătorul.

În urmă cu mai bine de 10 ani, CJ Vâlcea a închiriat cula pentru Muzeul Judeţean de la doctoriţa Mileta Anghel Greceanu (fiica adoptivă a Olgăi Greceanu, ultima descendentă a boierilor din Măldăreşti), chiria fiind stabilită la 5.000 de lei pe lună. Tot atunci au început şi negocierile pentru cumpărarea imobilului, suma cerută iniţial de proprietară, care a câştigat în instanţă restituirea în natură a imobilului, fiind de 10 miliarde de lei vechi, după care, preţul a fost urcat la 15 miliarde de lei vechi.

În 2015, Ministerul Culturii şi-a declinat interesul de a exercita dreptul de preempţiune, imobilul fiind în prezent pus în vânzare prin casa de licitaţii Artmark Historical Estate, la pachet cu un teren în suprafaţă de 5.350 mp şi o casă istorică (anexă) cu o suprafaţă de 135 metri pătraţi, preţul de pornire a licitaţiei fiind de 400.000 de euro.

Cula Greceanu este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice de clasă A, de importanţă naţională şi universală, şi face parte din Complexul Muzeal Măldăreşti, complex care mai include Cula Duca şi casa memorială a fostului premier al României I.G. Duca. Clădirea a fost ridicată în anul 1516 de familia lui Nan Paharnicul, inţial ca turn de apărare împotriva haiducilor, forma actuală a imobilului datând de la finele secolului al XVIII-lea, când a fost refăcut de către boierul Gheorghe Măldărescu şi soţia lui, Eva. Clădirea şi domeniul din jurul ei au intrat în patrimoniul muzeal al judeţului Vâlcea în 1956.

sursa foto: AGERPRES\ CRISTIAN NISTOR

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

7 comentarii

  1. statul Român trebuie sa se implice mai mult în a-și păstra istoria și cultura… daca nu, să le privatizeze. la culele din Maldaresti chiar am fost& cele de pe partea stângă erau cam uitate de autorități…cel din deal este pensiune . sincer, eu nu l-aș fi transformat în pensiune… noi nu avem simțul responsabilității .

    mai sunt si alte cule: https://culeinlumina.ro/cule/

    • 1. Dar tu esti responsabil cand spui „noi nu avem simtul responsabilitatii” (adica inlaturi din fasa ideea de solutie)? Cred ca responsabil ar fi sa spui asa: „Noi ar trebui sa avem simtul responsabilitatii”. Cu gandire negativa nu poti genera gandire pozitiva.

      2. Habar nu am avut ca exista asa ceva, multumesc pentru link. Foarte interesante.

      2b. Numele asta turcesc (cule de la kule = turn) ma omoara. Iata ideea mea: stiu, stilul exista si in Balcani (adica la sud de Dunare) si numele este turcesc. Dar scopul pare a fi logic (locuire + aparare, supraveghere, etc) iar stilul pare a fi local (nu turcesc). Deci ne impiedica ceva sa le dam nume Romanesc? Eu le-as spune case turn, case-foisor sau foisoare, ceva in sensul asta.

    • asa o fi, cum spuneti dvs!
      poate va interesează: http://monumenteuitate.org/ro/monuments

      sunt foarte multe obiective uitate in paragină, din pacate.

  2. statul Român trebuie sa se implice mai mult în a-și păstra istoria și cultura… daca nu, să le privatizeze. la culele din Maldaresti chiar am fost& cele de pe partea stângă erau cam uitate de autorități…cel din deal este pensiune . sincer, eu nu l-aș fi transformat în pensiune… noi nu avem simțul responsabilității .

    mai sunt si alte cule: https://culeinlumina.ro/cule/

  3. privatizati tot, distrugeti tot, radeti tot.
    oricum, ce importanta mai are istoria, acum cand avem telefon mobil?
    facem o „aplicatie” si gata, am rezolvat problema culelor.
    urate vremuri.

  4. Articol documentat superficial, doamna culturii si religiei romanesti din perioada interbelica, Olga Greeceanu, NU a fost ultima descendenta a „familiei boieresti” cu acelasi nume… Mai exista si altii, nu pe linia succesorala a Olgai Greceanu, dar exista, purtand chiar numele Greceanu. Ce surpriza, nu-i asa? Bine ca mostenitorii au acceptat sa o vanda cuiva care sa nu-i schimbe destinatia, care sa o intretina si sa o redea circuitului cultural-muzeal, asa cum a fost ea pana in 1995. Asta este vestea cea buna.