Circuitul neuronal al durerii, recreat în premieră, în laborator, de o echipă de cercetători condusă de savantul român Sergiu Pașca, de la Stanford. Articol în revista Nature

O echipă de cercetători de la Stanford Medicine, conduși de savantul român Sergiu Pașca, au reprodus, în laborator, unul dintre cele mai importante circuite nervoase umane pentru perceperea durerii și a senzației de mâncărime. Acesta transmite senzațiile de la pielea corpului la creier, arată un articol publicat de med.stanford.edu. Odată procesate de creier, aceste semnale se vor traduce în experiența noastră subiectivă, inclusiv în senzația inconfortabilă de durere, arată articolul.

Realizarea echipei lui Sergiu Pașca duce la o mai bună înțelegere a modului în care sunt procesate semnalele durerii la oameni și ar putea ajuta la descoperirea unor modalități eficiente de a ameliora durerea.

Studiul realizat de Dr. Sergiu Pasca și echipa sa a fost publicat în revista Nature (unde poate fi consultat pe larg), în luna aprilie și descrie asamblarea cu succes a patru părți miniaturizate ale sistemului nervos uman pentru a reconstitui ceea ce este cunoscut sub numele de calea senzorială ascendentă.

Senzația periferică de durere călătorește către creier printr-un releu care implică celule nervoase, sau neuroni, centrați în patru regiuni diferite ale căii senzoriale ascendente: ganglionul rădăcinii dorsale, măduva spinării dorsale, talamusul și cortexul somatosenzorial.

„Putem acum modela această cale neinvaziv”, a spus Sergiu Pașca, autorul principal al studiului. „Sperăm că acest lucru ne va ajuta să învățăm cum să tratăm mai bine tulburările dureroase.”

El a punctat că experimentele pe animale de laborator erau dificil de studiat, întrucât circuitele lor sunt în anumite privințe diferite de cele umane.

Până acum, nimeni nu a putut urmări transmiterea informațiilor prin întreg circuitul durerii, însă Pașca și colegii săi au fost martori la unde de activitate electrică ”nemaivăzute până acum”, care se deplasează de la prima componentă a construcției lor până la ultima și au reușit să amplifice sau să perturbe aceste modele asemănătoare ondulațiilor prin modificări genetice sau stimulare chimică a elementelor circuitului.

Sergiu Pașca este un neurocercetător român, recunoscut la nivel internațional pentru contribuțiile sale de pionierat în domeniul neuroștiinței și psihiatriei moleculare.

Născut la Aiud, județul Alba, el este profesor la Universitatea Stanford din Statele Unite și conduce Laboratorul Pașca din cadrul acestei instituții prestigioase.

El a devenit cunoscut în special pentru cercetările sale asupra creierului uman în laborator, fiind unul dintre pionierii în dezvoltarea organoizilor cerebrali – structuri tridimensionale cultivate în laborator din celule stem, care imită anumite funcții ale creierului uman.

A folosit acești organoizi pentru a înțelege mai bine tulburările neuropsihiatrice, precum autismul, epilepsia, schizofrenia sau tulburările de dezvoltare neurologică.

A dezvoltat conceptul de “asamblare de regiuni cerebrale” în laborator, reușind să creeze conexiuni între regiuni diferite ale creierului în medii controlate – un pas uriaș în modelarea creierului uman.