G4Media.ro

Ciprian Coadă, judecător la Curtea de Apel Constanța: Presiunile asupra magistraților sunt…

Ciprian Coadă, judecător la Curtea de Apel Constanța: Presiunile asupra magistraților sunt tot mai numeroase/ Greu de crezut că actele de hărţuire ale unor colegi judecători şi procurori nu se vor accentua/ Recursul compensatoriu a acționat ca o grațiere mascată

Judecătorul Ciprian Coadă (Curtea de Apel Constanța) trage un semnal de alarmă, într-un interviu pentru info-sud-est.ro, și afirmă că presiunile asupra magistraților sunt tot mai numeroase și că ”linia roșie” în justiție a fost demult depășită. Magistratul constănțean mai declară că recursul compensatoriu a acționat ca o grațiere mascată iar eliberarea deținuților înainte de termen încurajează săvârșirea de fapte penale. Judecătorul critică și activitatea secției speciale de investigare a infracțiunilor comise de magistrați, afirmând că este ”greu de crezut că actele de hărţuire ale unor colegi judecători şi procurori nu se vor accentua”.

Cele mai importante declarații

  • Și din perspectiva corpului judecătorilor ”linia roşie” a fost demult depăşită/ Convingerea multora dintre noi este că ne îndreptăm spre o direcţie greşită, pe care alţi actori o impun;
  • Nu putem vorbi de o independenţă reală a puterii judecătoreşti, în condiţiile în care derapajele sau presiunile venite din partea altor puteri ale statului sau a diferiţilor actori de pe scena publică rămân nesancţionate
  • În cazul judecătorilor, greutatea deciziilor este cu atât mai împovărătoare cu cât presiunile de orice tip sunt din ce în ce mai numeroase, iar mecanismele de protecţie lipsesc aproape cu desăvârşire;
  • Despre recursul compensatoriu: A acţionat ca o veritabilă lege de graţiere mascată/ Faptele de natură penală sunt încurajate fără ca pentru această situaţie cineva să poarte vreo răspundere;
  • Despre protocoalele dintre SRI-parchete: Discuţia legată de aceste protocoale este similară celei referitoare la soarta arhivei fostului Serviciu de Informaţii din cadrul Ministerului Justiţiei (SIPA)/ Aceste mecanisme de informare sunt aplicate în multe alte state, în diferite domenii de activitate, acest gen de instrumente fiind utilizate şi în relaţia dintre SRI şi alte instituţii din ţara noastră, fără ca ele să comporte până în prezent aspecte de nelegalitate care să fi fost contestate în instanţa de contencios administrativ;
  • Despre cazul DNA Oradea: Deşi astfel de înregistrări au fost realizate în condiţii incerte, ele sunt difuzate publicului larg şi prezentate cu deosebită largheţe, astfel încât să pară credibile, deşi nu sunt realizate pe cale oficială. În timp ce aceleaşi mijloace de probă autorizate de către judecător sunt contestate doar pentru faptul că, din motive pur logistice, ele au fost realizate în baza unor protocoale de colaborare între Ministerul Public şi alte organe specializate ale statului;
  • Despre secția specială de investigare a magistraților: Nu era nevoie de o astfel de secţie, pentru că numărul faptelor de natură penală comise până în prezent de magistraţi este extrem de mic pentru a justifica o asemenea măsură/ Percepţia de politizare a unei astfel de structuri are la bază recentele iniţiative legislative sau, în opinia unora, legăturile cu trecutul sau cele de ordin personal ale unor magistraţi;
  • Greu de crezut că actele de hărţuire ale unor colegi judecători şi procurori nu se vor accentua;
  • Capacitatea organelor judiciare şi a celor cu atribuţii în domeniul apărării şi siguranţei publice de a răspunde unor provocări de actualitate este în regres, din cauza unor intervenţii legislative concertate şi a unor măsuri menite să le slăbească forţa de reacţie;
  • Magistraţii sunt primii obligaţi a explica legile pe înţelesul tuturor, a atrage atenţia asupra pericolelor care ameninţă statul de drept şi a acţiona cu fermitate împotriva oricăror derapaje care ar pune în pericol societatea în ansamblu;
  • Nu putem avea pretenţia ca justiţia să funcţioneze la parametri normali, câtă vreme doar anumite voci se fac auzite, iar probleme reale ale justiţiei, deşi cunoscute de mulţi dintre actorii sociali, nu sunt sesizate public şi de cei din interior;
  • Despre magistrații aflați la începutul carierei: Să nu le fie teamă! Să îşi manifeste curajul ori de câte ori li se iveşte ocazia.

Rep: Recent, Claudiu Sandu, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov, a declarat într-un interviu acordat pentru Ziare.com că ”s-a trecut linia roșie în Justiție”. Din cealaltă parte, a judecătorilor, cum se vede cursul Justiției? S-a trecut linia roșie? Și încotro ne îndreptăm?

Ciprian Coadă: La momentul de faţă, cursul justiţiei se află pe o pantă descendentă, putem afirma că şi în România, după scenariul aplicat deja în alte state, capacitatea organelor judiciare şi a celor cu atribuţii în domeniul apărării şi siguranţei publice de a răspunde unor provocări de actualitate este în regres, din cauza unor intervenţii legislative concertate şi a unor măsuri menite să le slăbească forţa de reacţie la problemele cu care ele se confruntă.

În cazul judecătorilor, greutatea deciziilor este cu atât mai împovărătoare cu cât presiunile de orice tip sunt din ce în ce mai numeroase, iar mecanismele de protecţie lipsesc aproape cu desăvârşire, în pofida semnalelor de alarmă trase de-a lungul timpului.

Nu putem vorbi de o independenţă reală a puterii judecătoreşti, în condiţiile în care derapajele sau presiunile venite din partea altor puteri ale statului sau diferiţilor actori de pe scena publică rămân nesancţionate, iar cele mai multe din sugestiile şi aşteptările organelor judiciare nu îşi găsesc o soluţionare corectă din partea acelor instituţii cu care ele sunt chemate să colaboreze.

Nu cred că greşesc când afirm că şi din perspectiva corpului judecătorilor linia roşie a fost demult depăşită, din cauza riscurilor profesionale tot mai accentuate generate de sarabanda legislativă, de incoerenţa diferitelor soluţii legislative promovate de-a lungul timpului, de numărul nepermis de mare al proceselor, generate de factori de decizie neinteresaţi în rezolvarea cât mai rapidă şi eficientă a unor probleme de larg interes, ci de menţinerea în atenţia publică a aceloraşi chestiuni litigioase.

În acest context, a discuta despre răspunderea materială a unui magistrat, care nu beneficiază de nicio formă de protecţie juridică, în condiţiile în care actorii însărcinaţi cu elaborarea legilor sau cu executarea lor într-o altă formă nu cunosc nici un tip de răspundere, este realmente o glumă, pentru că nicio altă ţară din lume nu se confruntă cu un număr atât de ridicat de procese ca România, raportat la media de locuitori.

Practic, dimensiunile fenomenului judiciar din ţara noastră sunt atât de vaste, încât pentru unii justiţia a devenit o bună afacere pe termen mediu şi lung, deşi pentru statul român aceasta a ajuns să genereze costuri publice exorbitante.

În acelaşi timp, datorită presiunilor multiple cu care se confruntă, judecătorii trăiesc sub imperiul unei stări de incertitudine, a unui stres profesional nemaiîntîlnit în alte state, pentru că niciodată nu există garanţia că odată început sub imperiul unei legi, un proces se va termina sub aceleaşi auspicii.

Ca urmare a acestei situaţii, ca şi alte domenii similare de activitate, stresul de la locul de muncă şi atmosfera generală de lucru, care nu este una propice dezvoltării unui climat motivaţional, împing pe mulţi dintre magistraţii aflaţi în pragul maturităţii profesionale spre o pensionare anticipată, în pofida experienţei dobândite cu numeroase eforturi şi sacrificii, această decizie fiind influenţată în ultimii ani şi de riscurile unor boli profesionale, căpătate pe fondul uzurii psihice şi stresului emoţional.

Din cauza acestui fapt, formal nu ştim încotro ne îndreptăm, deşi convingerea multora dintre noi este că ne îndreptăm spre o direcţie greşită, pe care alţi actori o impun, profitând de poziţia ocupată în stat, fără a ţine seama de aşteptările şi nevoile cetăţenilor, aspect constatat şi la nivel global.

Cu atât mai îngrijorător este faptul că, în multe state din lume, persoane din interiorul unor instituţii publice subminează autoritatea şi prestigiul funcţiilor exercitate, prin atitudini şi conduite incompatibile cu statutul profesiei sau cu standardele minime de imparţialitate, transparenţă şi corectitudine. Fără îndoială, acest tip de comportament este cauzat de propriile slăbiciuni ale întregului aparat de stat şi acelor pârghii legislative care, în întreaga lume, permit de multe ori promovarea în posturi cheie a unor persoane care nu reprezintă adevărate repere morale ale societăţii.

De altfel, acest tipar comportamental se manifestă ori este experimentat la diferite intervale istorice, fiind rezultatul unui proces involutiv, asociat unei profunde crize morale cu care multe din societăţi se confruntă. Din păcate, şi în România premisele unui proces involutiv sunt evidente, în condiţiile în care o serie de fapte de natură penală, aşa cum sunt conflictul de interese şi abuzul în serviciu, au fost în mod considerabil restrânse, iar fără o legislaţie penală eficientă, care să acţioneze în scop preventiv, abuzul de putere, grefat pe lipsa de transparenţă în luarea deciziilor şi apartenenţa unor decidenţi la grupuri de interese situate în afara unor forme reale de control, riscă să devină un fenomen din ce în mai greu de contracarat. (…)

Cine este judecătorul Ciprian Coadă. A absolvit Institutul Național de Magistratură în 1999 și a profesat în cadrul Judecătoriei sectorului 4 București, al Judecătoriei și Tribunalului Constanța, apoi al Curții de Apel Craiova pentru ca, în cele din urmă, să revină în Constanța, la Curtea de Apel (secția penală), unde este judecător din 1 mai 2013.

Din anul 2002 a deținut mai multe funcții în instanțele constănțene, printre care vicepreședinte al Judecătoriei și Tribunalului, purtător de cuvânt al celor trei instanțe și membru în Colegiul de Conducere al Judecătoriei sau Tribunalului Constanța. Ciprian Coadă (43 de ani) este autorul mai multor condamnări răsunătoare.

Printre cei trimiși la închisoare de judecătorul Coadă se numără: Mircea Băsescu, fratele fostului președinte Traian Băsescu, condamnat definitiv la 4 ani de închisoare cu executare, în iunie 2016; Dănuț Căpățână, fostul manager al Spitalului Județean Constanța, condamnat definitiv la 10 ani de închisoare cu executare, în aprilie 2018; Gilberto Șaban, în celebrul caz al Larei Șaban, o tânără ucisă de fratele ei care, pentru fapta sa, a fost condamnat la închisoare pe viață, în anul 2013. Tot Coadă, pe vremea când era judecător la Curtea de Apel Craiova, a judecat cazul Țundrea după ce anchetatorii au dispus redeschiderea dosarului în urma efectuării analizei ADN care a demonstrat că altcineva era autorul crimei comise în anul 1992.

Doneaza prin PayPal paypal icon
Donatie recurenta

Doneaza lunar pentru sustinerea proiectului G4Media

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Doneaza prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

10 comentarii

  1. Asistat = WC

    • Mafia psd si alde si-a creat o justitie paralela, compusa din procurori si judecatori corupti sau santajabili.
      Cu ajutorul acestor procurori si judecatori, aflati in slujba mafiei, infractorii din psd si alde se razbuna pe procurorii si judecatorii corecti, cinstiti, competenti, incoruptibili, nesantajabili, care i-au trimis in judecata si i-au arestat pe mafioti.
      In plus, mafia a aratat tuturor procurorilor si judecatorilor, ca nu au voie sa se atinga de infractorii din psd si alde.
      Se impune abrogarea tuturor modificarilor aduse legilor justitiei, revocarea si arestarea judecatorilor corupti, aflati in solda mafiei din CCR, CSM, Inspectia Judiciara, ICCJ, Curtile de Apel si Judecatorii.
      Se impune arestarea intregului grup infractional organizat psd si alde, demisia guvernului mafiei, dizolvarea parlamentului borfasilor si organizarea de alegeri generale anticipate.

    • Ce fac Serviciile Secrete ?
      Ce face Presedintele ?
      Ce fac procurorii si judecatorii corecti, cinstiti, competenti, incoruptibili, nesantajabili ?
      Ce face Societatea Civila ?
      Nu vede nimeni ca de citiva ani un grup infractional organizat (compus din Dragnea, Moliceanu, Ciordache, 2dorel, Dormeanu etc) pune stapinire pe justitie, pune stapinire pe tara ?

  2. Adina Florea sa vina,sa vina sa va ia!????

  3. Pentru cativa bani in plus…Ca judecator cunoasteti iadul numit Romania. Crimele cu baltagul sunt brand national dar reprezinta nimic pe langa macelului mafiei statale. Alimente toxice, medicamente falsificate, avize PSI falsificate, medici si asistenti falsi, autostrazi falsificate, poduri falsificate, etc, etc…

  4. Seamana putin cu Lazar si Kovesi. Poza, nu declaratia…

  5. Vai, dar ce stire ne da domnul judecator! Ce noutate! Noi suntem, toti, batuti in cap si nu ne dam seama ce-a insemnat recursul compensatoriu otova!

  6. Cand ai rostit astea, nu ti-a intrat inspecitia judiciar pe usa ?
    Inca nu i-a trimis partidul ?

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.