Ciprian Ciucu și Daniel Băluță apar împreună la Planșeul Unirii după lunile de tensiuni politice și disputele administrative din „luptele de la Unirii”: „Am preferat să stăm la masă și să găsim soluții”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Ciprian Ciucu, primarul general al Capitalei (PNL), și Daniel Băluță, primarul Sectorului 4 (PSD), au susținut luni declarații comune pe șantierul de la Planșeul Unirii. Este prima apariție publică de acest tip după disputa dintre Primăria Capitalei și Sectorul 4 privind avizele și administrarea zonei Unirii, conflict care a escaladat în mandatul lui Nicușor Dan și s-a reflectat recent și în confruntările din Consiliul General, unde proiecte ale noului primar general au fost respinse sau blocate de majoritatea PSD–PUSL–AUR. Prezența celor doi primari, aflați pe poziții instituționale independente, fără relație de subordonare, în același loc schimbă tonul unei relații cunoscute drept „luptele de la Unirii”, dar și raportul politic din CGMB: Ciucu nu are o majoritate stabilă și are nevoie de sprijin politic pentru a-și trece proiectele.

Cei doi edili au apărut împreună în zona Hanului lui Manuc, acolo unde Primăria Sectorului 4 – responsabilă de lucrări – a anunțat finalizarea prime etape din proiectul de refacere a Planșeului Unirii. Momentul a avut dublă miză, politică și administrativă: Ciprian Ciucu a transmis că, după disputele cunoscute public drept „luptele de la Unirii”, administrațiile trebuie să colaboreze pentru finalizarea lucrării și pentru proiectele viitoare din Piața Unirii.

„Noi, după alegeri, avem două opțiuni: să repetăm ceea ce mentalul colectiv bucureștean cunoaște ca luptele de la Unirii sau să stăm la masă și, împreună cu arhitecții și specialiștii, să găsim soluții. Din respect față de bucureșteni am preferat a doua variantă”, a declarat primarul general Ciprian Ciucu.

Băluță: Planșeul Unirii a ajuns la peste 60% execuție

Daniel Băluță a anunțat că prima etapă a refacerii Planșeului Unirii, în zona Hanului lui Manuc, a fost finalizată, iar lucrările au ajuns la peste 60% din total. Potrivit primarului Sectorului 4, șantierul este cu aproximativ patru luni înaintea graficului inițial.

„Prima etapă a refacerii Planșeului Unirii, în zona Hanului lui Manuc, a fost finalizată. Lucrările au ajuns la peste 60% din total. Avem un avans de aproximativ patru luni față de termen”, a spus Băluță.

Edilul a explicat că în zona respectivă a fost turnată o nouă placă de beton, cu o grosime de aproximativ 1,4 metri, dublă față de cea veche, proiectată să reziste cel puțin 100 de ani.

Noua structură este testată, luni, static și dinamic cu vehicule de mare tonaj, sub coordonarea specialiștilor Universității Tehnice de Construcții București. Testele urmăresc atât greutatea pe care o poate suporta placa, cât și vibrațiile transmise în structură.

„Testăm două componente: greutatea pe care o suportă această placă și vibrațiile pe care le generează pe structură”, a explicat Daniel Băluță.

După finalizarea testelor de azi, circulația urmează să fie redeschisă în zona Pieței Unirii, inclusiv pe strada Halelor, pentru traficul rutier și pietonal.

Ciucu: Marile proiecte de infrastructură trebuie coordonate de Primăria Capitalei

Prezent la șantier, Ciprian Ciucu a spus că, în calitate de primar general, îl interesează toate proiectele majore din București și că refacerea Planșeului Unirii trebuie dusă la capăt cât mai repede, în condiții tehnice corecte.

Primarul general a menționat însă că, pe viitor, marile proiecte de infrastructură ale Capitalei trebuie coordonate de Primăria Municipiului București.

„Normal este ca Primăria Generală să execute proiectele mari și tot ceea ce se întâmplă în oraș pe infrastructura mare trebuie să fie sub coordonarea Municipiului București”, a afirmat Ciucu.

El a explicat că, în ultimii ani, Primăria Capitalei și-a pierdut o parte din capacitatea administrativă și financiară, iar pe acest fond unele primării de sector și-au asumat proiecte care depășesc nivelul lor administrativ obișnuit.

„Primăria Capitalei și-a pierdut oarecare capacitatea administrativă și, pe acest fond, primării de sector cu primari care au stat mai mult timp în funcție și-au asumat proiecte pe care Primăria Municipiului București nu a mai putut, din varii motive, inclusiv o lipsă cronică de finanțare în 2024 și 2025, să le implementeze”, a spus Ciucu.

FOTO: Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, și primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, susțin declarații pe șantierul de la Planșeul Unirii, în timpul unei conferințe comune privind stadiul lucrărilor de consolidare și refacere a zonei / Credit foto: Primăria Sectorului 4

De la conflict la colaborare

Apariția comună a celor doi edili vine după perioada tensionată între Primăria Generală și Primăria Sectorului 4 din mandatul lui Nicușor Dan. În trecut, disputa s-a purtat în jurul avizelor necesare începerii lucrărilor, al autorizației de construire și al întrebării dacă intervenția la Planșeul Unirii putea fi autorizată în regim de urgență.

Daniel Băluță a susținut în mod repetat că structura reprezintă un pericol pentru siguranța oamenilor și că lucrările trebuie începute rapid. De cealaltă parte, fostul primar general Nicușor Dan a afirmat că autorizația nu putea fi emisă fără toate avizele cerute prin certificatul de urbanism.

Nicușor Dan preciza atunci că în certificatul de urbanism erau trecute 15-20 de avize și că avizul Comisiei Tehnice de Circulație era doar unul dintre ele, deși unul important. El a menționat că Primăria Sectorului 4 trebuia să vină și cu avize de siguranță a construcțiilor, de la Metrorex, Apa Nova și alte instituții, înainte ca PMB să poată emite autorizația.

„Sectorul 4, care este beneficiarul lucrării, va trebui să vină la noi cu aceste avize de la diferite instituții, iar avizul acesta era o condiție ca să le aibă pe toate”, spunea Nicușor Dan.

În replică, Daniel Băluță îl acuza pe fostul primar general că întârzie nejustificat proiectul și refuză să semneze avizul Comisiei Tehnice de Circulație.

„Maniera în care primarul general tratează siguranța oamenilor și urgența refacerii Planșeului Unirii numai onestitate nu este, dimpotrivă, este un dezinteres total față de oamenii care l-au ales”, declara atunci Băluță.

„Luptele de la Unirii” și gardurile montate peste noapte

Conflictul a atins un punct critic în octombrie 2024, când Primăria Sectorului 4 a montat garduri în Parcul Unirii, invocând o autorizație emisă de Primăria Sectorului 3. Nicușor Dan a susținut că terenul se află în administrarea Primăriei Capitalei și că lucrările nu puteau începe fără autorizația PMB.

Primarul general de atunci a dispus îndepărtarea gardurilor, iar la fața locului au fost trimiși reprezentanți ai Poliției Locale a Municipiului București, ai ALPAB și ai Administrației Străzilor. În același timp, reprezentanții Poliției Locale Sector 4 s-au opus intervenției, ceea ce a dus la o confruntare administrativă în plin centrul Capitalei.

Ulterior, Daniel Băluță a decis retragerea echipelor din teren și a anunțat că va urma procedura cerută de Primăria Capitalei, pentru obținerea autorizației în regim normal.

Acest episod a rămas în memoria publică drept „luptele de la Unirii”, expresie reluată acum chiar de Ciprian Ciucu pentru a descrie alternativa pe care noua administrație spune că a vrut să o evite.

Ciucu: Nu vom face un nou audit care să blocheze lucrările

FOTO: Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, susține declarații pe șantierul de la Planșeul Unirii, în timpul unei conferințe comune cu primarul Sectorului 4 Daniel Băluță privind stadiul lucrărilor de consolidare și refacere a zonei / Credit foto: Primăria Sectorului 4

Întrebat de G4Media dacă Primăria Capitalei va cere un audit tehnic independent înainte de recepția finală a lucrării, Ciprian Ciucu a spus că nu are în vedere un astfel de demers, dacă acesta ar risca să blocheze proiectul.

Primarul general a explicat că oportunitatea lucrării nu mai poate fi pusă în discuție, după ce autorizația de construire a fost emisă de Nicușor Dan în ultima zi de mandat ca primar general.

„Lucrarea era deja începută, iar oportunitatea ei nu mai putea fi pusă sub semnul întrebării din moment ce fostul primar general, domnul președinte Nicușor Dan, a autorizat-o. În acest context trebuie să ne concentrăm pe finalizarea cât mai rapidă a lucrărilor, în condiții legale și tehnice corecte”, a spus Ciucu.

El a precizat că Primăria Capitalei va verifica atent, la recepție, dacă proiectul tehnic și autorizația de construire au fost respectate.

Băluță: „Șantierele nu fac politică”

Daniel Băluță a insistat, la rândul său, că proiectele de infrastructură și siguranță nu trebuie blocate de disputele politice.

„Șantierele, dezvoltarea orașului și tot ceea ce privește siguranța și bunăstarea oamenilor nu au legătură cu politica și cu atât mai puțin cu fricțiunile între partidele politice”, a afirmat primarul Sectorului 4.

El a apreciat public prezența lui Ciprian Ciucu pe șantier, spunând că aceasta arată o abordare normală între administrații.

„Simplul fapt că este normal, este firesc ca domnul primar general să fie alături de noi denotă o viziune corectă și normală de dezvoltare a acestui oraș”, a spus Băluță.

Proiect comun pentru tramvaiele 21 și 32 prin Piața Unirii

Un alt subiect anunțat de cei doi primari este proiectul de conectare a liniilor de tramvai 21 și 32 prin Piața Unirii. Ciprian Ciucu a spus că acest proiect va fi realizat pe baza unui PUZ al Primăriei Capitalei și că PMB și Primăria Sectorului 4 vor depune împreună o cerere de finanțare.

„Unul dintre lucrurile pe care le vom face împreună este un proiect care va conecta tramvaiul 32 cu tramvaiul 21. Practic, vom conecta prin Piața Unirii, în baza unui PUZ realizat de Primăria Generală, cele două linii de tramvai din zona Sfântul Gheorghe cu zona Dealului Mitropoliei”, a declarat Ciucu.

Primarul general a spus că vede în acest proiect un coridor important de transport public și că administrația sa vrea să reducă presiunea traficului auto individual în centrul orașului.

„Eu văd mai degrabă transport public de suprafață aici, în această zonă, mai puțin trafic în centru. Vrem să mergem pe o viziune care să ducă traficul auto individual cât mai mult către inelul central, inelul median sau chiar pe șoseaua de centură”, a spus Ciucu.

Cum se leagă PUZ-ul de lucrările la Planșeul Unirii

PUZ-ul pentru tramvai și sistematizarea Pieței Unirii este important pentru că zona nu va fi doar refăcută structural, ci ar urma să fie regândită și urbanistic după finalizarea șantierului.

În conferință, Ciprian Ciucu a spus că PUZ-ul Primăriei Capitalei va stabili mai clar cum va arăta zona de deasupra planșeului, inclusiv spațiile verzi și viitoarele legături de transport public. El a menționat și varianta unui concurs de soluții pentru amenajarea Pieței Unirii, având în vedere că este una dintre piețele centrale ale Bucureștiului.

„Am discutat despre două opțiuni: să încercăm să îmbunătățim actualul proiect sau să facem un concurs de soluții, pentru că este vorba totuși despre o piață centrală a Bucureștiului”, a spus primarul general.

Daniel Băluță a afirmat că propunerile din proiectul tehnic al Sectorului 4 sunt validate împreună cu specialiștii Primăriei Capitalei și că, dacă PMB va considera că zona poate deveni mai prietenoasă cu pietonii, acest lucru va fi integrat.

„Împreună cu specialiștii din Primăria Municipiului București validăm toate propunerile pe care le avem în proiectul tehnic. Dacă specialiștii consideră că se poate face mai mult și mai bine pentru oameni, fiți convinsă că exact asta se va întâmpla”, a spus Băluță, ca răspuns la întrebarea G4Media legată de zona extinsă de la suprafață.

Ce se întâmplă cu drumul provizoriu

Întrebat despre drumul provizoriu amenajat în zonă, folosit de șoferi în timpul lucrărilor, Daniel Băluță a spus că, după finalizarea șantierului, ar putea fi păstrat dacă există solicitări din partea oamenilor și dacă soluția este agreată tehnic cu Primăria Capitalei.

„Dacă oamenii vor solicita acest lucru, împreună cu Primăria Municipiului București vom găsi soluția astfel încât lucrurile acestea să rămână”, a spus primarul Sectorului 4.

Ciprian Ciucu a nuanțat însă că decizia va depinde de PUZ-ul aflat în lucru la Primăria Capitalei.

„Acest drum, dacă este în PUZ, va rămâne. Dacă nu este în PUZ, nu va rămâne”, a spus primarul general.

Etapa a patra începe după finalul anului școlar

Daniel Băluță a anunțat că etapa a patra a lucrărilor, aflată în zona Pasajului Unirii, ar urma să înceapă după încheierea anului școlar, pentru a reduce impactul asupra traficului.

„Dorim să începem imediat după ce se termină școala, să profităm de perioada 15 iunie – 10 septembrie, astfel încât să deranjăm cât mai puțin circulația”, a spus Băluță.

Potrivit edilului, această etapă va presupune restricții de trafic, dar acestea vor fi gestionate împreună cu Brigada Rutieră și Comisia Tehnică de Circulație.

Băluță a spus că obiectivul rămâne finalizarea întregii lucrări până la 31 decembrie, dacă ritmul actual se menține și condițiile meteo permit.

Descoperiri arheologice în zona șantierului

În timpul lucrărilor au fost descoperite și vestigii arheologice. Daniel Băluță a precizat că există o descărcare arheologică de la Ministerul Culturii, iar decizia privind valorificarea acestor descoperiri va aparține Muzeului de Istorie al Municipiului București și Primăriei Capitalei.

„Decizia pentru ceea ce se întâmplă, cum vor fi valorificate aceste vestigii, va fi luată de Muzeul de Istorie al Municipiului București și de Primăria Municipiului București”, a spus Băluță.

Majoritatea fragilă din Consiliul General, motiv de colaborare

Ciprian Ciucu a admis că apropierea de primarii de sector are și o miză administrativă directă: în Consiliul General nu are o majoritate stabilă.

„Nu am o majoritate stabilă în acest moment. Este o majoritate conjuncturală, totul se joacă la un vot”, a spus primarul general.

El a explicat că a discutat cu toți primarii de sector și că, în cazul lui Daniel Băluță, a decis să treacă peste „declarațiile politice belicoase” pentru a menține o relație funcțională între instituții.

„Dacă am ține-o tot timpul într-un scandal și să dăm mereu vina unii pe alții, cei care vor avea de suferit sunt bucureștenii”, a afirmat Ciucu.

Daniel Băluță a transmis, la rândul său, că PSD va susține proiectele importante pentru București, dacă acestea țin de siguranță și dezvoltare urbană.

„Credeți că vreodată aș putea, indiferent de ce partid politic aș reprezenta, să spun că nu e bine să consolidăm Pasajul Lujerului sau Obor sau că nu trebuie să facem Prelungirea Ghencea?”, a spus Băluță.

Lucrările, în cifre

Potrivit datelor prezentate de Primăria Sectorului 4, până acum au fost demolați 220 de metri liniari de planșeu vechi, au fost realizați 210 piloți forați, adică peste 80% din total, au fost executați 360 de metri liniari de grindă de coronament și au fost turnate șapte tronsoane din noua placă de beton.

În paralel, se lucrează la instalarea conductelor pentru creșterea debitului Dâmboviței.

Planșeul Unirii este o structură de beton construită în perioada interbelică, peste râul Dâmbovița, care susține o parte importantă a circulației rutiere și pietonale din Piața Unirii. Expertizele au indicat degradări severe ale structurii, iar proiectul de refacere a fost finanțat de Guvern cu aproximativ 800 de milioane de lei.

După luni de blocaje, conflicte pe avize și dispute privind urgența intervenției, lucrările sunt acum în desfășurare, iar cei doi primari transmit că miza principală este finalizarea șantierului și regândirea zonei Unirii sub coordonarea Primăriei Capitalei.