FOTOGALERIE Cine e Titus Corlățean, candidat pentru o poziție de conducere la Consiliul Europei: Adversar al relațiilor între persoane de același sex, a înființat Centrul cultural al Rusiei la București, a demisionat de la Externe după scandalul votului din diaspora

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

”Eu refuz să legalizez păcatul în România”, spunea, în martie 2018, senatorul PSD Titus Corlățean, în fața unei săli pline la Consiliul Județean Neamț, la o dezbatere cu tema căsătoriei, consfințită ca fiind „uniunea liberă între un bărbat și o femeie”. Acum, el candidează pentru funcția de Secretar general adjunct al Consiliului Europei, instituția care apără libertățile individuale și pune accent pe drepturile minorităților, după cum a scris G4Media în exclusivitate.

„E libertatea lor! Domnul să-i lumineze! Noi, ceilalți, avem dreptul de a ne apăra normalitatea!”, spunea Corlățean în anul Referendumului pentru familie. Iar vocea sa s-a auzit puternic în societate. Era vocea unui fost ministru al Justiției, fost ministru de Externe și fost europarlamentar.

După eșecul Referendumului, Corlățean declara că proiectul modificării Constituției, în sensul definirii familiei, trebuie continuat.

„Eu cred că trebuie să ducem mai departe un proiect care are semnătura a trei milioane de cetățeni români, din toate orizonturile, pentru a modifica Constituția României și pentru a scrie foarte clar acest lucru.”

Absolvent de Drept al Universității din București, în 1994, Corlățean intră direct în diplomație. Ajunge în sferele înalte ale politicii românești în 2001, în siajul lui Adrian Năstase, pe vremea când acesta era premier – consilier pentru politica externă.

Rămâne în funcție până în 2003, perioadă în care începe să urce și în funcțiile de partid: este ales secretar internațional al Tineretului Social Democrat (TSD).

Între iulie 2003 și decembrie 2004 este secretar de stat în Departamentul Românii de Pretutindeni de pe lângă cancelaria primului ministru.

La alegerile din 2004, candidează și câștigă un post de senator de Brașov, din partea PSD. Intră în Parlamentul European cu titlu de observator, în septembrie 2005, și este ales parlamentar european în decembrie 2007.

După un an, demisionează din funcția de europarlamentar, după ce câștigă un nou mandat de senator de Brașov în Parlamentul României.

Pe 7 mai 2012 este numit ministru al Justiției în primul guvern Ponta, și apoi ministru de Externe, pe 6 august 2012.

În timpul unei vizite la Moscova, în iulie 2013, semnează împreună cu Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, acordul dintre Guvernul României și Guvernul Federației Ruse privind înființarea și funcționarea Institutului Cultural Român la Moscova și a Centrului Rus de Știință și Cultură la București. Centrul a funcționat până în 2023, când a fost închis din cauza suspiciunilor că este de fapt un punct al spionajului rusesc.

În noiembrie 2014, Titus Corlățean demisionează de la conducerea Externelor după scandalul votului din diaspora la alegerile prezidențiale. Corlățean a fost acuzat de proasta organizare a scrutinului, ceea ce a dus la cozi interminabile și ore în șir de așteptare pentru românii care votau în străinătate.

Au urmat proteste în stradă, cu mii de oameni care i-au cerut demisia, ceea ce s-a și întâmplat pe 10 noiembrie, cu câteva zile înainte de turul al doilea al prezidențialelor, câștigate de Klaus Iohannis în fața lui Victor Ponta. A revenit la postul său de senator, pe care l-a păstrat până în prezent.

În august 2025, Titus Corlățean și-a anunțat candidatura la conducerea PSD și a pledat pentru reformarea și revitalizarea partidului. S-a retras însă în octombrie, înainte de votul final:

„Proiectul nostru de înnoire profundă nu este fezabil. PSD a devenit un spațiu dominat de frici și tranzacții. (…) Închei acest drum după 24 de ani de loialitate față de partid, cu fruntea sus”, spunea el într-un mesaj pe Facebook. A rămas însă membru de partid.

A atacat în acest an Ucraina pe motiv că ar vrea să închidă școlile românești. „Am ajuns într-un moment critic, când restrângerea educației în limba maternă pentru români va ajunge la un prag de neacceptat: la 1 februarie 2026, deci în doar două zile, autoritățile ucrainene intenționează să închidă 28 din cele 32 de licee academice românești. O adevărată dramă pentru etnicii români! Cerem Ucrainei să amâne și să reconsidere aplicarea acestei decizii!”, afirma Titus Corlățean la sfârșitul lunii ianuarie 2026, în fața Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Declarațiile sale au fost contestate de Ambasada Ucrainei la București, care l-a acuzat de dezinformare. Nu a fost singura dată când Corlățean a criticat autoritățile din Ucraina pentru tratamentul minorităților.

Și n-a renunțat de-a lungul timpului nici la declarațiile sale ultraconservatoare.

În martie 2025, după ce administrația Trump începea să-și implementeze politicile, Corlățean s-a pronunțat, într-o postare pe Facebook, împotriva „radical-stângiștilor, neomarxiștilor de la USR și nu numai, oamenilor educați la «școala» pseudo-progresismului Open Society”:

„Înțelegeți că vine valul peste voi, peste ideologia voastră stricată. Ceea ce face Administrația Trump în SUA este o eliberare și pentru noi, în România.”

El a ținut predici la biserica penticostală Filadelfia, după cum arată mai multe postări pe youtube.

Corlățean a criticat dur autoritățile din Norvegia, Suedia și Danemarca pe motiv că au separat copii ai unor familii de români de părinții lor, chiar dacă aceștia erau acuzați de violență.

În martie 2026, Titus Corlățean a anunțat că va candida pentru postul de secretar general adjunct al Consiliului Europei: „Am primit și sprijinul autorităților române. Mărturisesc că, având în vedere diferențele politico-ideologice, nu prea mă așteptam; a fost o surpriză plăcută”, a scris el pe pagina sa de Facebook.

„Nu am mari așteptări pentru o solidaritate internă în țara noastră în jurul acestei candidaturi, așa cum se întâmplă în cazul altor națiuni care au această cultură. Așa că pun în mâna Domnului ce va urma, iar eu îmi voi face partea. Indiferent de rezultat.”

Ce este Consiliul Europei

Consiliul Europei (CoE), este o organizaţie interguvernamentală europeană, creată la 5 mai 1949,  şi cu sediul la Strasbourg (Franţa). Numără în prezent 46 de state membre, după excluderea Federației Ruse conform deciziei Comitetului de Miniștri al CoE din 16 martie 2022.

Consiliul Europei militează pentru libertatea de expresie și pentru libertatea presei, libertatea întrunirilor, egalității și protecția minorităților. Consiliul Europei ajută statele membre să lupte împotriva corupției și terorismului, și să adopte reforme juridice necesare. Grupul său de experți constituționali, cunoscut drept Comisia de la Veneția, oferă consiliere juridică țărilor de pe tot globul.

Consiliul Europei promovează drepturile omului prin convenții internaționale, precum Convenția privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și violenței domestice și Convenția privind infracțiunile cibernetice.

Structura (CoE) este organizată pe mai multe niveluri. La vârful organizației se află Secretarul general, care conduce activitatea executivă și gestionează planificarea strategică și bugetul, ajutat de Secretarul general adjunct. Deciziile majore sunt luate de Comitetul de Miniștri, format din miniștrii afacerilor externe ai statelor membre sau reprezentanții lor permanenți, în timp ce Adunarea Parlamentară joacă rolul unui organism deliberativ și de supraveghere, având atribuții de alegere a Secretarului general, a Comisarului pentru Drepturile Omului și a judecătorilor Curții Europene a Drepturilor Omului.

Alte instituții esențiale – Congresul Autorităților Locale și Regionale, care reprezintă autoritățile locale și regionale și monitorizează democrația la nivel subnațional, și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care garantează respectarea Convenției Europene a Drepturilor Omului. În plus, Comisarul pentru Drepturile Omului acționează ca un observator independent al respectării drepturilor fundamentale, iar Conferința ONG-urilor facilitează dialogul dintre societatea civilă și instituțiile CoE. Această structură complexă permite organizației să coordoneze eficient politici, programe și acțiuni în întreaga Europă, menținând un echilibru între organismele decizionale, juridice și de consultare.

Secretarul general al Consiliului Europei este este ales de Adunarea Parlamentară pentru un mandat de cinci ani în fruntea Organizației, din propunerile Consiliului de Miniștri. Secretarul general adjunct este de asemenea ales pentru o perioadă de cinci ani de către Adunarea Parlamentară, într-un scrutin separat de cel al alegerii Secretarului general.