Titus Corlățean și-a depus candidatura pentru funcția de Secretar general adjunct al Consiliului Europei / Cine îi va sprijini candidatura

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Social-democratul Titus Corlățean – care anul trecut era pe picior de plecare din PSD, după mișcarea eșuată de a candida la șefia partidului – este în cărți pentru o poziție importantă la nivel european. Conform surselor G4Media, Corlățean și-a depus candidatura pentru funcția de Secretar general adjunct al Consiliului Europei. Joi seara, acesta a confirmat informația pentru G4Media.

De-a lungul timpului Corlățean a formulat în mai multe ocazii argumente dure împotriva minorităților sexuale, în prezent candidând pentru o poziție de conducere tocmai în Consiliul Europei, organismul care protejează și militează pentru libertățile individuale. Chestionat de G4Media pe tema intoleranței sale, acesta a răspuns că n-ar cataloga ca fiind „dure” afirmațiile pe care le-a făcut, subliniind că se raportează la anumite valori și că nu dorește să i se impună ceva „împotriva identității și credinței sale”. „Identitatea mea creștină este cunoscută foarte bine la Consiliul Europei. Si cu toate acestea, am fost ales vicepreședinte al Grupului Socialist, cel mai mare din Adunarea Parlamentară și Coordonator politic al SOC. Oare de ce? Colegii au avut motive profesionale, politice și de responsabilitate”, a mai adăugat Corlățean pentru G4Media.

De asemenea, el a postat un mesaj și pe rețele sociale, subliniind că în demersul depunerii candidaturii pentru această funcție a avut „sprijinul autorităților române”. De asemenea, Corlățean menționează că e vorba de o competiție și că nu are certitudinea că va și câștiga, urmând să descopere dacă în această cursă prevalează argumentele care țin de profesie sau „cele care țin de influența statală ori de altă natură”.

„(…) Nimic nu e tranșat. Si nu e o competiție deloc simplă. Azi s-a finalizat termenul de depunere a candidaturilor pentru această poziție importantă în cadrul Organizației de la Strasbourg. Pot spune că sunt mai multe candidaturi, susținute de guverne ale unor state influente din Europa de Vest. Nu am însă rezerve să intru în această competiție, am argumentele mele profesionale, care înseamnă pe scurt aproape 32 de ani de carieră în domeniul politicii externe, pentru România, în relațiile europene, transatlantice și pe un plan multilateral mai larg, din care 29 de ani în legătură directă cu instituțiile, funcționarea și competențele Consiliului Europei (democrație, stat de drept, drepturile omului). Vom vedea dacă argumentele de carieră și profesionale vor prevala sau cele de influență statală ori de altă natură. Oricum, este o oportunitate importantă și pentru România, dacă ea se va materializa”, a spus Corlățean.

El mai adaugă că nu are mari așteptări în România „pentru o solidaritate internă” în privința susținerii candidaturii sale, „așa cum așa cum se întâmplă în cazul altor națiuni, care au această cultură”: „Așa că pun în mâna Domnului ce va urma, iar eu îmi voi face partea. Indiferent de rezultat”.

Corlățean se referă la sprijinul politic de care ar avea nevoie din partea actualei coaliții de guvernare pentru a ocupa această funcție înaltă, având în vedere că în final votul aparține Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (la care participă delegații formate din parlamentarii naționali desemnați de parlamentele statelor membre, în cazul României, parlamentari desemnați de PSD, PNL, USR și UDMR. Or, se știe că Titus Corlățean nu mai este în grațiile actualilor lideri ai PSD, după tentativa în care a încercat să preia partidul cu sprijinul lui Victor Ponta. Corlățean nu e puternic conectat nici cu liderii liberali, iar în USR cu atât mai puțin ar putea găsi înțelegere, dacă reamintim cum se raporta la această formațiune politică. Din postura de președinte al Comisiei de politică externă din Senat, Corlățean i-a numit pe reprezentanții USR „neomarxiști și oameni educați la școala pseudo-progresismului open society”, acuzându-i că „au deturnat ideea europeană, potrivit învățăturilor primite de la Maestrul lor, spre lucruri nefirești, care sunt «urâciuni» în fața Domnului”.