Cine e directoarea care a redeschis procedura de autorizare a microhidrocentralei de pe râul Taia din Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina, deşi instanţa a declarat-o ilegală: fost consilier al Rovanei Plumb şi fost purtător de cuvânt al PSD Hunedoara

Directoarea Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Hunedoara, Georgeta Barabaş, a explicat pentru G4Media.ro de ce a redeschis procedura pentru acordarea unei noi autorizaţii de mediu în cazul microhidrocentralei (MHC) de pe râul Taia (un afluent al Jiului de est), amplasată parţial în situl Natura 2000 Grădiștea Muncelului Cioclovina, deşi instanţa a declarat-o ilegală, iar Comisia Europeană a declanşat procedura de infringement.

Directoarea spune că instanţa Curţii de Apel Alba a anulat doar autorizaţia de mediu pentru MHC Taia, dar nu a dat şi o decizie de desfiinţare, demolare şi readucere a sitului la starea iniţială. Reprezentanţii APM Hunedoara spun că microhidrocentrala de pe râul Taia a primit autorizaţie de mediu în 2009, pe când amplasamentul nu era situat în limitele Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina.

Potrivit scrisorii Comisiei Europene prin care este anunţată autorităţilor române procedura de infringement din cauza a 27 de microhidrocentrale construite pe râuri şi care afectează flora şi fauna, MHC Taia a primit un prim aviz de mediu pe 21 octombrie 2009, în vreme ce Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina a fost desemnat drept sit de importanță comunitară pentru regiunea biogeografică alpină (arie protejată) prin Decizia 2010/42 a Comisiei Europene din 22 decembrie 2009.

Directoarea Georgeta Barabaş de la APM Hunedoara mai susţine în răspunul dat G4Media.ro că redeschiderea procedurii pentru emiterea unei noi autorizaţii de mediu în cazul MHC Taia este legală, deşi instanţa a declarat prima autorizaţie ca fiind ilegală. Directoarea APM Hunedoara precizează însă că redeschiderea procedurii şi lansarea în dezbatere publică a proiectului nu conduc automat la acordarea unei noi autorizaţii de mediu pentru microhidrocentrala Taia.

Vezi răspunsul APM Hunedoara în integralitate aici.

Cine e directoarea APM Hunedoara, Georgeta Barbaş

Potrivit presei locale şi centrale, Georgeta Barabaş a fost consilier al ministrului Mediului, Rovana Plumb, în Guvernul USL Ponta 1.

Georgeta Barabaş a fost şi purtător de cuvânt al PSD Hunedoara în perioada în care preşedinte interimar al organizaţiei judeţene social-democrate a fost Mihai Tănăsescu, ministru de Finanţe în Guvernul Năstase. Ea a luat în calcul să candideze la Primăria Deva în 2016.

„Am avut discuţii cu mai multe partide, nu doar cu ALDE. Dacă ar fi să aleg, aş merge pe o candidatură independentă. Dacă tehnic, această variantă nu ar fi posibilă, m-aş gândi foarte bine înainte să aleg un partid. În prezent nu sunt membru al vreunei formaţiuni politice. Am făcut parte din PSD între 2003 şi 2009, înainte de această perioadă şi după, nu am mai fost membru în nici un alt partid”, declara Georgeta Barabaş, directorul APM Hunedoara în 2016 pentru mesagerulhunedorean.ro.

Ecologiştii critică noua procedură de autorizare a MHC Taia

Biologul Călin Dejeu, expert în arii protejate, critică demersul APM Hunedoara de a deschide procedura de acordare a unei noi autorizații de mediu pentru MHC Taia.

„Procedura deschisă acum de APM Hunedoara, pentru emiterea unei noi autorizații de mediu, este strict ilegală și reprezintă un abuz în serviciu colosal. Instanța, în procesul deschis de Bankwatch România, a anulat nu doar autorizația de mediu, ci și decizia de încadrare care ținea loc de acord de mediu. Pentru a putea solicita autorizație de mediu, un proiect trebuie să obțină mai întâi acord de mediu, ori proiectul în cauză nu mai are așa ceva.

Faptul că o agenție pentru protecția mediului își permite cu atâta nonșalanță să încalce o decizie definitivă într-un proces pe care chiar ea l-a pierdut reprezintă un precedent de o gravitate extremă. ONG-urile se chinuie, cu mijloace cât se poate de modeste, ani în șir, să oprească un proiect ilegal. Dacă, și când câștigă, decizia este încălcată, înseamnă că tot efortul lor este în zadar. Iar Justiția este oricum singura șansă pentru patrimoniul natural, într-o țară cu autorități de mediu complet denaturate. În cazul râurilor situația este cea mai disperată, pentru că aici intervine și instituția anacronică, Apele Române.

Abuzul din cazul Taia este și mai mare pentru că este unul dintre cazurile din lista scurtă pentru care a fost declanșată procedura de infringement (Încălcarea nr. 2015/4036). Deci, APM Hunedoara nu sfidează doar Justiția, ci și Comisia Europeană”, a declarat biologul Călin Dejeu.

Vidrele, racii, tritonii și zglăvoacele, în pericol

Biologul Călin Dejeu, expert în arii protejate, explică faptul că microhidrocentarla de pe râul Taia a afectat habitatele mai multor specii de plante şi animale.

„Mediul a fost grav afectat prin construirea ilegală a unei microhidrocentrale pe râul Taia. Orice microhidrocentrală presupune devierea râului într-o conductă de aducțiune. Pe vechea albie rămâne un ecosistem secundar, degradat, un pârâu de cele mai multe ori intermitent. Ecosistemul lotic inițial practic dispare. Pentru că orice habitat acvatic depinde de apă, iar majoritatea debitului este deviat în conductă. Situația este foarte gravă la noi și pentru că avem o climă continentală, râurile au oricum debite mici, și orice captare poate să fie fatală ecosistemului. Cazul Taia este și mai grav pentru că a fost defrișat arinișul, un habitat prioritar (91E0), în momentul începerii șantierului, și pentru că s-a făcut un drum de acces, de la zero, prin rezervație naturală. În plus, și lunca de pe malul opus centralei a fost distrusă, fiind acoperită cu moloz. Alt element agravant în cazul Taia este faptul că pe traseul conductei se afla un ochi de apă permanent, folosit în perioada de reproducere de două specii de tritoni, inclusiv tritonul comun transilvănean, subspecie pentru care a fost desemnat situl Natura 2000 în cauză. Acest habitat acvatic a dispărut complet, în urma lucrărilor de plasare a aducțiunii, cu efect devastator pentru tritoni”, a declarat biologul Călin Dejeu pentru G4Media.ro.

„Principalele specii afectate sunt speciile protejate din formularul standard al sitului Natura 2000 Grădiștea Muncelului Cioclovina care depind de râu și de zona ripariană: zglăvoaca, racul de ponoare, vidra, tritonul comun transilvănean. În plus, a fost grav afectat, până aproape de dispariție, habitatul prioritar 91E0 (arinișul)”, a precizat biologul.

Foto sus: Georgeta Barabaș / contul personal de Facebook