China e pe cale să deschidă o bază militară în Cuba. Cum vor răspunde americanii?
Baza de pe insulă
Oficialii de la Washington au afirmat că China și Cuba poartă în prezent discuții pentru deschiderea unei baze de antrenament comune pe teritoriul insulei comuniste. Dacă negocierile vor avea succes și instalația va fi construită, cele două țări vor desfășura probabil exerciții comune de antrenament.
Wall Street Journal a relatat marți, citând surse din serviciile de informații americane, că discuțiile dintre reprezentanții guvernelor de la Havana și Beijing cu privire la propunerea înființării unei unități de antrenament militar pe coasta de nord a Cubei au ajuns într-un stadiu avansat, dar nu s-au încheiat. Efortul Beijingului de a înființa o unitate de antrenament militar în Cuba nu a fost raportat anterior.
Potrivit publicației, Administrația Biden a încercat să contacteze oficialii cubanezi în efortul de a opri acordul dintre China și Cuba. În principiu, reprezentanții americani au căutat să convingă omologii de la Havana speculând preocupările cubaneze cu privire la cedarea suveranității.
Recomandări Video:
Articolul continuă mai jos...
Oficialii americani au declarat pentru Wall Street Journal că informațiile secrete privind instalația de antrenament militar propusă în Cuba sunt „convingătoare, dar fragmentare.” Ziarul a adăugat că oficialii americani și factorii de decizie politică de la Washington au prezentat „niveluri diferite de alarmă” cu privire la relatările privind baza militară a Chinei din Cuba.
Ziariștii americani au scris că atât actualii, cât și foștii oficiali de la Washington cred că o nouă facilitate militară comună în Cuba ar putea oferi Chinei o oportunitate de „a găzdui trupe în mod permanent” pe insulă, ceea ce ar crește capacitatea Chinei de a colecta informații cruciale despre Statele Unite, inclusiv prin interceptări electronice.
„Monitorim și răspundem oricărei încercări din partea RPC (Republica Populară Chineză) de a-și extinde prezența militară sau de securitate în întreaga lume. Și urmărim îndeaproape modul în care acțiunile RPC au impact asupra Statelor Unite,” a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat pentru New York Post. „Experții noștri evaluează că eforturile noastre diplomatice (cu Cuba) au încetinit acțiunile RPC. Credem că RPC nu este chiar acolo unde au sperat să fie.”
Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat a mai afirmat că Statele Unite continuă „să fie îngrijorate” de „activitățile” în curs ale Chinei în Cuba.
„RPC va continua să încerce să-și sporească prezența în Cuba și noi vom continua să lucrăm pentru a o perturba,” a declarat sursa de la Departamentul de Stat. „Trebuie să protejăm activitatea în curs a diplomaților noștri și a profesioniștilor noștri din domeniul informațiilor și securității.”
Referindu-se la acest subiect, Fox News a relatat că unii oficiali americani consideră raportul despre acțiunea Chinei în Cuba ca „un răspuns geografic” la relația dintre Statele Unite și Taiwan. Cuba și Taiwan sunt situate fiecare la aproximativ 150 de kilometri de Statele Unite, respectiv China.
Casa Albă a refuzat să comenteze materialul din Wall Street Journal. De partea sa, un oficial de la Ambasada Chinei la Washington s-a referit la comentariile unui purtător de cuvânt al Ministerului de Externe la Beijing făcute pe 9 iunie, spunând că nu este la curent cu vreun acord între China și Cuba. Oficialul chinez a adăugat că SUA sunt „experte în urmărirea umbrelor” în alte țări și în amestecul în treburile lor interne.
„Sperăm că părțile relevante se pot concentra mai mult asupra lucrurilor care sunt favorabile pentru creșterea încrederii reciproce și pentru dezvoltarea păcii și stabilității regionale,” a afirmat purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, atunci când a fost întrebat despre negocierile din Cuba.
La rândul ei, Ambasada Cubei la Washington a numit un material anterior din Wall Street Journal, legat de stații de ascultare chineze în Cuba, „total mincinos și nefondat.” Reprezentanța diplomatică a guvernului de la Havana nu a răspuns unei cereri de comentarii privind informațiile despre posibila noua bază chineză.
SUA, monitorizate agresiv
Informațiile despre instalația militară chineză de pe teritoriul cubanez sunt, în opinia analiștilor americani, parte a strategiei agresive pe care guvernul de la Beijing o desfășoară în raport cu SUA.
La începutul acestei luni, Wall Street Journal a relatat că China și Cuba s-au înțeles în legătură cu înființarea unui site de interceptare chinez pe insula din Caraibe, într-o tranzacție valorând câteva miliarde de dolari oferite guvernului de la Havana. După mai multe zile în care oficiali din Administrația Biden au afirmat că informația este „inexactă,” Casa Albă a desecretizat documente care au confirmat public că China are unități de colectare a informațiilor în Cuba.
Mai mult, oficialii americani au indicat că China și Cuba au în prezent patru locații comune de interceptare pe teritoriul insulei din Caraibe.
Rețeaua chineză de interceptare electronică a suferit o modernizare semnificativă în jurul anului 2019, a scris în acel moment Wall Street Journal, când o singură stație s-a extins la o rețea compusă din patru locații – operate în comun de specialiști cubanezi și chinezi. În plus, potrivit oficialilor americani, implicarea chineză s-a adâncit.
Există, de asemenea, semne de schimbări în aranjamentul pentru acele facilități despre care oficialii spun că ar putea semnala o mai mare implicare a Chinei, deși detaliile sunt puține. Un raport al serviciilor secrete din Statele Unite de la începutul acestui an s-a referit la „centralizarea” gestionării celor patru site-uri comune, dar spionii americani nu au putut determina ce presupune exact acest lucru.
Experții au afirmat că folosirea ca bază a Cubei, aflată atât de aproape de Florida, ar putea oferi chinezilor acces la comunicațiile militare americane, comerciale și de altă natură în regiunea de sud-est, unde există zeci de baze militare, precum și la monitorizarea traficului militar și comercial. Cartierele generale ale armatei americane pentru Comandamentul Central al SUA (U.S. Central Command), care este responsabil pentru Orientul Mijlociu și părți din Asia Centrală și de Sud, și cel pentru Comandamentul pentru Operații Speciale (U.S. Special Operations Command), sunt ambele în Tampa, Florida. Comandamentul de Sud al SUA (U.S. Southern Command) are sediul în Miami.
De asemenea, tot în seria de acțiuni agresive ale Chinei a fost inclus și incidentul cu un balon de spionaj chinez care a survolat teritoriul american în primăvară. La ordinul președintelui Joe Biden, US Air Force a doborât balonul provenit din China, care a plutit deasupra Canadei și teritoriului american, trecând peste mai multe site-uri sensibile de rachete nucleare. Aparatul, care a avut dimensiunea a trei autobuze școlare și a fost încărcat cu echipamente grele, a fost doborât deasupra Oceanului Atlantic, în largul coastelor Carolinei de Sud.
Ulterior, aparatele de vânătoare americane au mai interceptat și distrus alte trei obiecte neidentificate, între care unul deasupra nordului înghețat canadian și unul deasupra Lacului Huron. Se presupune că și aceste obiecte proveneau din China.
Incidentul a dus la amânarea vizitei secretarului de stat american la Beijing, programată în acea perioadă, și a tensionat și mai mult relațiile dintre SUA și China.
Amenințarea nr. 1
Informațiile despre instalația militară chineză de pe teritoriul cubanez reprezintă o nouă dovadă a strategiei agresive pe care guvernul de la Beijing o desfășoară în raport cu SUA și reafirmă statutul Chinei ca principala amenințare de securitate la adresa Americii, cred analiștii. Într-o perioadă în care Washingtonul își concentrează eforturile pe sprijinul militar și financiar acordat Ucrainei în războiul acesteia cu Rusia, amenințările venite din partea Chinei, nu doar în zona Indo-Pacific, dar și în alte regiuni de pe glob (Africa, America de Sud sau Caraibe), sunt tot mai agresive.
De altfel, oficialii americani au indicat că cea mai îngrijorătoare revelație privind posibila baza militară chineză în Cuba este că instalația propusă face parte din „Proiectul 141” al Armatei Populare de Eliberare a Chinei, care își propune să extindă baza militară și rețeaua de sprijin globale a statului comunist.
Alte reușite ale „Proiectului 141” includ o înțelegere pentru un avanpost naval chinez în Cambodgia și o instalație militară într-un port din Emiratele Arabe Unite al cărei scop nu este cunoscut public, a declarat un fost oficial american. Niciunul dintre siturile cunoscute anterior din cadrul „Proiectului 141” nu se afla până acum în emisfera vestică.
Unele dintre aceste facilități includ și capacități de colectare de informații, inclusiv o bază chineză în Djibouti, în Cornul Africii. Aceasta era considerată singura bază militară a Beijingului în afara regiunii Pacificului, unde China a lucrat la construirea unei instalații pentru colectarea informațiilor electronice.
În acest context, Wall Street Journal a scris că anxietatea din ce în ce mai crescută manifestată la Washington cu privire la ambițiile Chinei în Caraibe și America Latină vine în momentul în care Administrația Biden încearcă să tempereze tensiunile mai ample cu Beijingul, care au fost alimentate de o serie de alte probleme, inclusiv sprijinul SUA pentru Taiwan.
Secretarul de stat Antony Blinken a efectuat zilele trecute o vizită de mare profil în China, întâlnindu-se inclusiv cu liderul chinez Xi Jinping.
Călătoria a părut inițial că va reuși să oprească scăderea dramatică a relațiilor dintre cele două părți. Blinken şi Xi au convenit să stabilizeze rivalitatea intensă dintre Washington şi Beijing, astfel încât aceasta să nu derapeze spre conflict. Analiștii americani cred însă că vizita rară a șefului diplomației americane nu a reuşit să producă niciun progres real și a fost chiar considerată de unele voci drept „un eșec sumbru.”
De exemplu, Blinken nu a reușit să obțină acordul Chinei cu o propunere a SUA ca cele două țări să reia comunicațiile militar-militare pentru a evita neînțelegerile. Beijingul a întrerupt „linia fierbinte” dintre cele două armate după ce președinta Camerei Reprezentanților de atunci, Nancy Pelosi, a vizitat Taiwan în august 2022, în ceea ce oficialii chinezi au numit „o provocare gravă” și un semn că SUA „se amestecă în afacerile interne ale Chinei”.
Mai mult, la doar o zi după ce secretarul de stat Blinken s-a întâlnit cu Xi în cadrul călătoriei din China care a avut ca scop reducerea tensiunilor dintre cele două ţări, preşedintele Biden l-a numit pe omologul său chinez un dictator şi a afirmat că acesta a fost foarte jenat atunci când balonul chinezesc a fost deturnat de la cursul său deasupra Statelor Unite la începutul acestui an.
„Motivul pentru care Xi Jinping s-a supărat foarte tare în ceea ce priveşte momentul în care am doborât acel balon cu două vagoane cu cutii pline de echipament de spionaj în el a fost că nu ştia că se afla acolo,” a declarat Biden.
„Asta este o mare ruşine pentru dictatori. Când nu a ştiut ce s-a întâmplat,” a adăugat liderul de la Casa Albă.
Incidentul cu balonul chinez şi schimburile de vizite ale oficialilor americani şi taiwanezi au amplificat așadar tensiunile dintre SUA şi China. Mai mult, într-un gest neașteptat în primăvară, guvernul de la Beijing a bifat o lovitură diplomatică majoră, după ce a reușit să medieze cu succes o înțelegere între Iran și Arabia Saudită, care au convenit să-și reia relațiile întrerupte în 2016. Rolul Chinei în convorbirile dintre cele două puteri rivale din Orientul Mijlociu a fost remarcat atunci de analiștii americani, care au vorbit nu doar despre puterea diplomatică în creștere a Beijingului, dar și despre șah-matul pe care chinezii l-au dat Administrației Biden.
În plus, China a întreprins și o serie de eforturi diplomatice pentru a pune capăt războiului dintre Ucraina și Rusia. Char dacă nereușite până în acest moment, ele indică ambițiile Beijingului de a juca un rol cât mai important pe scena globală.
De partea lor, republicanii de la Washington au criticat pasivitatea aparentă a Administrației Biden în relația cu Beijingul. „Diplomații (chinezi) i-au spus secretarului Blinken că SUA trebuie să aleagă între cooperarea cu China și conflict,” a declarat republicanul Mike Gallagher, președintele Comitetului pentru Concurență Strategică dintre Statele Unite și Partidul Comunist Chinez din Camera Reprezentanților.
„PCC încearcă să descrie orice acțiune competitivă care nu-i promovează viziunea autoritară ca pe o provocare,” a adăugat Gallagher. „Administrația Biden trebuie să respingă această încadrare insidioasă și amenințarea deloc voalată. Doar o singură parte încearcă să răstoarne status quo-ul pașnic din strâmtoarea Taiwan, doar o singură parte comite genocid, doar o singură parte militarizează insulele din Marea Chinei de Sud – Partidul Comunist Chinez.”
„M-am născut în Cuba și am fost forțat să fug cu familia mea la scurt timp după preluarea puterii de către comuniști,” a declarat congresmanul Carlos Giménez, care reprezintă cel mai sudic district al Floridei, într-o declarație pentru Fox News Digital, reacționând la materialul despre baza chineză de pe insula caraibeană. „Cuba lui Castro este un stat sponsor al terorismului, care subminează în mod activ Statele Unite și adăpostește dușmanii noștri. Am aflat de baza de spionaj a Chinei comuniste din Cuba săptămâna trecută și, astăzi, a fost dezvăluit că PCC construiește terenuri de antrenament în Cuba – reprezentând o amenințare directă la adresa securității noastre naționale. Administrația Biden este adormită în timp ce China comunistă, Rusia și Iran continuă să se infiltreze în emisfera noastră.”
„China este amenințarea numărul unu a Americii, iar Joe Biden doarme la volan,” a declarat și Nikky Haley, fosta ambasadoare a SUA la ONU și candidată republicană pentru Casa Albă. „De fiecare dată când Biden cedează, China devine mai agresivă. Este timpul să nu mai fim un preș pentru comuniștii chinezi.”
Iar eforturile Chinei de privind posibila deschidere a unei baze de antrenament în Cuba, la doar 150 de kilometri de coastele Floridei, poate fi văzută ca parte a acestei strategii politice, economice, strategice și militare mai largi a regimului comunist de la Beijing de a profita de indeciziile americane. Analiștii de peste ocean cred că statul comunist remarcă pasivitatea Washingtonului și lipsa unui răspuns eficient și face eforturi agresive pentru „a lua fața” Statelor Unite în lupta pentru supremația globală. Interesant de văzut este dacă, când și cum vor reacționa americanii la aceste gesturi sfidătoare.
Surse: Wall Street Journal, FoxNews, New York Post, Substack
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
1 comentariu