Cetățenii din Grecia, Polonia și România suportă costuri ridicate pentru sănătate

Problema subfinanțării cronice a sectorului sănătății în ultimele două decenii în statele Europei de Est și de Sud-Est a dus la semnificativ mai puțini ani de viață sănătoasă pentru cetățenii țărilor respective în comparație cu restul Europei. Această problemă a fost discutată recent la Forumul European al Sănătății Gastein (EHFG 2023), renumita conferință europeană privind politicile de sănătate, transmite publicația greacă Money Review, citată de Rador Radio România.

Potrivit unui studiu prezentat în cadrul forumului și realizat de Institutul de Cercetări Politice, Economice și Sociale sub coordonarea științifică a lui Ioannis Yfantopoulos, profesor la Universitatea din Atena, Grecia, Polonia și România înregistrează o finanțare publică scăzută a sănătății, ceea ce duce la o povară semnificativă pentru cetățeni.

Concret, studiul precizează că:

– Pe baza macro și micro-analizei surselor Big Data care acoperă perioada 1960-2021, investițiile în sănătate, cheltuielile totale publice și cheltuielile cu medicamentele în domeniul sănătății sunt insuficiente în aceste 3 țări, în ciuda creșterii economice mari înregistrate în ultimii 20 de ani.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

– Procentul din PIB pentru investițiile în sănătate în țările alese pentru studiu continuă să fie sub media UE-27 (Grecia 9%, Polonia 6,5%, România 5,7% din PIB, în timp ce media UE este la 10%) și totodată în aceste țări se observă niveluri ridicate ale cheltuielilor private pentru sănătate din partea pacienților (Grecia 35%, Polonia 20%, România 19% față de media de 15,3% în UE). Acest lucru, în combinație cu întârzierile înregistrate în funcționarea serviciilor de sănătate din cauza COVID-19, din cauza creșterii costului vieții, a inflației și a provocărilor geopolitice – a dus la o speranță de viață semnificativ mai mică și la mai puțini ani de viață sănătoși în toate cele trei țări comparativ cu restul țărilor UE, ceea ce intensifică inegalitățile socio-economice și de asistență medicală între Europa de Est și de Vest.

– Este semnificativ faptul că Grecia este asociată cu cei mai scăzuți indicatori de calitate a vieții dintre toate statele UE, 1 din 3 greci (36%) trăind cu o calitate scăzută a vieții. Polonia se află pe locul al patrulea în clasamentul cu privire la calitatea vieții, în timp ce oamenii din România trăiesc mai puțini ani de viață sănătoasă (59,9 ani) comparativ cu restul UE (64 de ani).

– Cetăţenii acestor state prezintă multimorbiditate (se observă că 6 din 10 persoane din Polonia suferă de multimorbiditate), precum şi mari nevoi medicale nerezolvate (28% din populaţia Greciei, 21% din România şi 12% din Polonia raportează că au nevoi nerezolvate în privința sănătății ) care se amplifică în timp.

Studiul „Impactul subfinanțării în ceea ce privește medicamentele și serviciile de sănătate: cazurile Poloniei, României și Greciei” a fost prezentat în secțiunea specială intitulată „Sisteme de sănătate în criză – cazul statelor europene de la periferie” și evidențiază nevoia de a se lua urgent măsuri pentru remedierea inegalităților în materie de sănătate între cetățenii statelor europene de la periferie și restul Europei.

Concret pentru Grecia, analiza arată o subfinanțare semnificativă a sistemului public de sănătate în comparație cu restul statelor Uniunii Europene, precum și o scădere semnificativă a cheltuielilor cu sănătatea publică, ce este compensată de o creștere corespunzătoare a cheltuielilor private. Trecerea costurilor din sectorul public către buzunarele cetățenilor greci a pus o povară suplimentară asupra gospodăriilor grecești, creând niveluri ridicate de cheltuieli catastrofale.

Reducerile de mai sus ale cheltuielilor publice au afectat în mod inevitabil accesul la serviciile de sănătate, crescând nevoile nerezolvate de asistență medicală, Grecia figurând drept una dintre țările UE-27 cu cea mai mare creștere a nevoilor de sănătate nerezolvate. În plus, Grecia este asociată cu cei mai scăzuți indicatori de calitate a vieții dintre toate statele UE, 1 din 3 greci (36%) trăind cu o calitate scăzută a vieții. Ioannis Yfantopoulos, profesor la Universitatea din Atena, a declarat: „Criza economică de zece ani, cele 3 memorandumuri de salvare financiară a țării și apoi criza epidemiologică de COVID-19, au afectat semnificativ subfinanțarea sistemului de sănătate din Grecia. Finanțarea de stat pentru sănătate în Grecia nu trebuie văzută ca o risipă de resurse publice, ci ca o oportunitate de a investi în sănătatea populației, adică în capitalul uman al economiei noastre”, a mai spus Yfantopoulos. (Traducerea: Carolina Ciulu)