Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
„Programele școlare sunt construite pentru dezvoltarea copiilor, nu ca să le deschidem apetitul pentru o facultate sau alta”. Iar cele mai noi date de cercetare din psihologia dezvoltării, din postcognitivism, din cogniția ancorată arată că nu este recomandată la 14-17 ani introducerea cronicarilor, care înseamnă texte greu de înțeles, a declarat într-un interviu acordat Edupedu.ro cercetătoarea Thea Ionescu.
Coordonatoarea grupului Flexibilitate și Cogniție Ancorată, în Laboratorul de Psihologia Dezvoltării al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, și doctor în psihologie, titlu obținut cu distincția Summa Cum Laude, Thea Ionescu a vorbit în interviul acordat Edupedu.ro despre efectele pe care le-ar putea avea reintroducerea studiului cronologic al literaturii române de la clasele a IX-a și a X-a și abandonarea abordării pe teme a acestei discipline, așa cum a propus Ministerul Educației în programa școlară pentru liceu pusă în dezbatere.
Datele din domeniul cogniției ancorate vin cu dovezi că învățarea, reținerea și fixarea informațiilor sunt cu atât mai eficiente cu cât pornim de la interesele și motivația elevului, pentru a-l atrage să învețe pe parcursul celor 4 ani ceea ce este util.
„Să nu-i aruncăm imediat în cronicari în a IX-a, pentru că totuși sunt în adolescența de mijloc. Ci să continuăm cu ideea începută în gimnaziu: oare cum îi prindem și mai mult în actul de a citi, în actul de a analiza o operă literară, ca să-i ducem în a XI-a, a XII-a spre perspectiva istorică”, a declarat Thea Ionescu.
Aceasta a atras atenția că în conceperea programelor școlare, a curriculumului impus elevilor, Ministerul Educației trebuie să aibă în vedere nu doar interesele filologilor, ci și ce spune știința despre modul în care învață creierul uman, la fiecare vârstă în parte.
„Într-un fel, este ilogic ca în clasa a XII-a să-i îndemni să-și aleagă facultatea în funcție de ceea ce le place, dar în a IX-a să nu le permiți să citească ce le place. Ci să le spui că acolo trebuie citit ceva ce trebuie. […] Pe lângă specialiști în domeniu – care sunt vitali, întotdeauna ei trebuie să fie cei mai mulți în grupurile care gândesc programa – sunt și specialiști în psihologia dezvoltării care să se uite la vârsta pentru care creăm o programă, la cum se învață la vârsta respectivă, la toate datele noi din postcognitivism, ca să vedem ce este cel mai util pentru dezvoltarea copiilor? Pentru că, până la urmă, programa de clasa a IX-a și de-a X-a și de orice clasă alegem este pentru dezvoltarea copiilor, nu să le deschidem apetitul pentru o facultate sau alta”, a subliniat Thea Ionescu, pentru Edupedu.ro.