CEO-ul ASML avertizează Bruxellesul că politicile sale îndepărtează companiile AI de UE

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Unul dintre cei mai influenți lideri ai industriei tehnologice europene avertizează că politicile de la Bruxelles riscă să afecteze competitivitatea continentului în cursa globală pentru inteligența artificială, în timp ce marile companii ar putea alege să își dezvolte proiectele în alte regiuni, relatează Politico.

Christophe Fouquet, directorul general al ASML, cea mai valoroasă companie tech din Europa, susține că Uniunea Europeană introduce reglementări înainte ca propriul ecosistem de inteligență artificială să fie suficient dezvoltat pentru a concura cu rivalii din SUA și China.

ASML, companie olandeză esențială pentru producția globală de cipuri avansate, se află în centrul industriei tehnologice. Mașinăriile sale sunt folosite pentru fabricarea semiconductorilor care alimentează smartphone-uri, centre de date și sisteme AI.

Cu toate acestea, aproape toate veniturile companiei provin din afara Europei, un semnal al slăbiciunii pieței interne.

Într-un interviu acordat publicației Politico, Fouquet a criticat în mod direct abordarea Bruxelles-ului, afirmând că regulile impuse prin legislația europeană privind inteligența artificială creează obstacole pentru companii înainte ca acestea să își construiască produse competitive.

„Nici nu am început să alergăm și deja avem bariere în față”, a spus el, sugerând că această strategie nu ajută industria.

Declarațiile vin pe fondul unor presiuni tot mai mari din partea marilor companii europene pentru relaxarea cadrului de reglementare.

În ultimele luni, ASML s-a alăturat unor grupuri precum Airbus, Ericsson, Mistral AI, Nokia, SAP și Siemens într-un apel adresat Comisiei Europene pentru a modifica legislația, avertizând că aceasta ar putea încetini dezvoltarea sectorului AI pe continent.

Deși Bruxelles-ul a început să ajusteze unele prevederi și să simplifice anumite reguli, Fouquet consideră că problema este mai profundă.

El susține că procesul legislativ ar trebui să fie construit împreună cu industria, nu impus acesteia ulterior.

Executivul a avertizat că, în lipsa unor condiții mai favorabile, companiile vor muta dezvoltarea tehnologiilor AI în afara Uniunii Europene. „Dacă nu o pot face aici, o vor face în altă parte”, a spus acesta.

În același timp, oficialii europeni pregătesc un nou pachet privind „suveranitatea tehnologică”, menit să reducă dependența de tehnologia americană și să consolideze capacitățile interne, inclusiv în domeniul cipurilor și al centrelor de date.

Fouquet a criticat și această direcție, avertizând că investițiile masive în infrastructură – precum fabrici de cipuri sau centre de date – nu vor avea impact dacă Europa nu creează, în paralel, cerere reală pentru aplicații de inteligență artificială.

El a dat exemplul proiectelor de fabrici de cipuri avansate, subliniind că, în lipsa unei piețe interne puternice, producția ar ajunge în mare parte la export, ceea ce ar reduce beneficiile economice pentru Europa.

În replică, Comisia Europeană susține că legislația privind inteligența artificială are rolul de a crește încrederea în tehnologie, ceea ce ar stimula investițiile și adoptarea acesteia pe termen lung.

Disputa reflectă o tensiune tot mai vizibilă între ambițiile de reglementare ale UE și nevoia industriei de flexibilitate într-un sector aflat într-o competiție globală accelerată.