CEDO îi explică lui Musk că nu ea a anulat alegerile din România

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a publicat vineri o serie de precizări în care explică că nu ea a anulat alegerile prezidențiale din România, ci Curtea Constituțională a țării, după ce miliardarul Elon Musk s-a întrebat ieri “ce este acest tribunal și cum poate anula alegerile”.

Elon Musk a criticat în urmă cu o zi anularea alegerilor din România, de această dată ținta fiind CEDO, care tocmai respinsese cererea candidatului pro-rus Călin Georgescu de reluare a alegerilor prezidențiale anulate de CCR.

Explicațiile CEDO, publicate sub formă de întrebări și răspunsuri, mai jos:

“A anulat Curtea Europeană alegerile din România?

Nu.

Curtea Constituțională a României a fost cea care a decis să anuleze alegerile prezidențiale deoarece a constatat că au existat nereguli la vot care au ridicat suspiciuni cu privire la corectitudinea alegerilor.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu a judecat corectitudinea alegerilor sau decizia de anulare decizie.

Așadar, cum a ajuns acest caz la Curtea Europeană?

Călin Georgescu, un candidat la alegerile prezidențiale din România din 2024, a sesizat Curtea. El s-a plâns în temeiul articolului 3 Protocolul 1 la Convenție (dreptul la alegeri libere) că decizia Curții Constituționale a României de a anula alegerile prezidențiale a fost nedreaptă față de el.

Curtea Europeană a fost de acord cu decizia Curții Constituționale?

Curtea Europeană nu a fost nici de acord, nici în dezacord cu Curtea Constituțională.

Curtea Europeană a constatat că Parlamentul României este singura autoritate legislativă din țară, nu Președinția; prin urmare, dreptul la alegeri libere pentru alegerea legislativului, astfel cum garantat de Convenția Europeană, nu se aplica în acest caz.

Ce spune dreptul la alegeri libere?

Articolul 3 din Protocolul nr. 1 (dreptul la alegeri libere) prevede că statele trebuie „să asigure libera exprimare a opiniei poporului în alegerea legislativului”. Ca atare, se aplică numai alegerilor pentru legislativul, nu și la alegerile prezidențiale.

Dar cum rămâne cu toate celelalte plângeri formulate de domnul Georgescu?

Curtea a examinat toate argumentele domnului Georgescu. Acesta se plânge în temeiul articolelor 6 și 13 că nu a avut parte de un proces echitabil. Dar cauza sa nu se referea la un proces, astfel că această plângere era inadmisibilă deoarece nu era relevantă pentru fapte.

Și cum rămâne cu argumentele sale conform cărora decizia Curții Constituționale a subminat libertatea de a participa la procesul democratic, în special libertatea de asociere politică?

Dl Georgescu nu a prezentat niciun argument de fapt și de drept în sprijinul plângerilor sale, astfel încât nu a dat Curții niciun element pe care să îl ia în considerare.

Este aceasta o decizie cu totul excepțională?

Nu. Această decizie este în deplină concordanță cu deciziile anterioare ale Curții.

Această decizie poate fi atacată cu recurs?

Nu, deciziile de inadmisibilitate sunt definitive.

Cine poate introduce o cerere în fața Curții Europene?

Orice persoană fizică, inclusiv cetățenii statelor membre, precum dl Georgescu, poate depune o cerere la Curtea Europeană dacă consideră că un stat i-a încălcat drepturile protejate de Convenție sau de Protocoalele sale.

Este această cauză legată de Uniunea Europeană?

Nu, Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu este afiliată la Uniunea Europeană, iar cauza nu are nimic de-a face cu apartenența României la UE.

Unde pot afla mai multe despre decizia Curții Europene?

Comunicatul de presă care explică decizia este disponibil aici.”