G4Media.ro

Ce spun profesorii din Germania despre deschiderea școlilor? Este posibilă reluarea cursurilor…

Ce spun profesorii din Germania despre deschiderea școlilor? Este posibilă reluarea cursurilor cu prezența fizică?

În Germania se va prelungi, probabil, lockdown-ul. Trebuie să rămână închise și şcolile după vacanţa de iarnă? Numărul foarte ridicat al noilor infectări nu permite o funcţionare normală a acestora, transmite postul de radio Deutsche Welle.

Elevi cu mască

Verificarea zilnică a căsuţei poştale electronice este o necesitate și în vacanță pentru profesoara Sabine Klein. Ea speră să primească informaţii despre modul în care se vor desfăşura cursurile la gimnaziul în care predă, din landul Schleswig-Holstein. „Înainte de Crăciun ni s-a spus că profesorii şi elevii rămân după 6 ianuarie încă două zile acasă şi că va trebui să le dăm destule lecţii pentru această perioadă”, povesteşte ea la telefon. Ce urmează după 11 ianuarie, rămâne de văzut.

Sabine Klein nu este numele ei real. Mulţi profesori au statut de funcţionar public în Germania și nu au voie să vorbească cu presa despre activităţile lor profesionale fără acordul prealabil al angajatorului. Prin urmare, ea nu doreşte să fie recunoscută.

În vârstă de 56 de ani, profesoara este preocupată de ceea ce se va întâmpla în şcoli începând din luna ianuarie. „Ca pedagog, îmi doresc un regim normal de predare, pentru că sistemul digital de învăţământ la distanţă nu permite asimilarea comparabilă a materiei”, spune ea, adăugând apoi: „Dar, ca om şi pe fundalul numărului sporit de noi infectări, nu cred că se poate continua normal – şi pentru că noi, profesorii, nu suntem suficient sau chiar deloc protejaţi.”

Poveşti despre siguranţa din şcoli

Copiii se infectează mult mai rar cu noul coronavirus, susţin multe studii, iar atunci când sunt confirmaţi ca fiind infectaţi, evoluţia bolii este deseori asimptomatică. Prin urmare, nu prea ar exista motive pentru închiderea şcolilor şi grădiniţelor.

Politicienii au preferat această variantă. În timpul lockdown-ului din primăvară, când copiii au rămas acasă, mulţi părinţi au fost foarte nemulţumiţi. Să lucrezi de acasă şi să te ocupi în paralel de copii, să îi ajuţi la lecţii şi să organizezi şi treburile casnice au devenit factori de stres în multe familii. Iar părinţii care trebuiau să meargă la serviciu nu aveau deseori alternative pentru timpul petrecut de copii în mod normal în grădiniţe sau şcoli.
Schimbări ignorate

Politica educaţională revine, în sistemul german, fiecărui land în parte. Când deciziile sunt cu rază lungă de acţiune, atunci miniştrii de resort din fiecare land federal se consultă în cadrul aşa-numitei Conferinţe a Miniştrilor Culturii (Kultusministerkonferenz – KMK). Deviza acestora, de la începutul actualului an şcolar, din luna august, este ca prezenţa în şcoli să fie asigurată în orice condiţii.

Nu s-a schimbat nimic nici când, spre sfârşitul toamnei, rata infecţiilor a continuat să crească. „Nici pentru profesori şi nici pentru elevi nu există vreun indiciu care să ateste că şcolile ar fi centre de transmitere a virusului”, declara, la mijlocul lunii noiembrie, responsabila pentru educaţie din landul Schleswig-Holstein, Karin Prien. Colegul ei din Hamburg, Ties Rabe, completa, doar câteva zile mai târziu: „Nu este logic şi nici dovedit empiric că tinerii şi copiii confirmaţi pozitiv s-ar infecta în şcoli.”

Un „superspreader” într-o şcoală din Hamburg

În momentul declaraţiei, ministrul Rabe ar fi trebuit să fie mai atent. El primise deja informaţii despre cazul unei şcoli din Hamburg în care un singur tânăr infectat cu coronavirus a infectat, în luna septembrie, aproape 40 de colegi şi profesori, după cum a dovedit analiza genomului virusului. Rabe a preferat să ignore cazul. Părinţii indignaţi au fost cei care au făcut public acest caz.

Şi restul miniştrilor de resort au închis ochii în faţa numărului tot mai mare de cazuri raportate de la o săptămână la alta. Chiar şi atunci când membrii Academiei Leopoldina pledau, pe 8 decembrie, pentru sistarea obligativităţii frecventării orelor de curs în şcoli. Institutul Robert-Koch recomandă deja împărţirea claselor şi decalarea orelor de curs în zonele în care indicele noilor infectări depăşeşte 50 de cazuri noi la 100.000 de locuitori în decurs de o săptămână.

Imaginea se clarifică

Şi oamenii de ştiinţă continuă să descopere aspecte noi. În Austria, testările în masă la şcoli au dovedit că elevii se infectează la fel de des ca adulţii. Dar, pentru că majoritatea tinerilor și copiilor sunt asimptomatici, iar infectarea trece neobservată, ei sunt testați mult mai rar.

În Marea Britanie, potrivit Oficiului pentru Statistici Naţionale, elevii reprezintă un procent foarte ridicat din totalul persoanelor infectate cu coronavirus. Afectaţi sunt mai ales adolescenții de peste 12 ani. Şi la acest nivel au explodat cazurile în luna decembrie, când nivelul infectărilor a crescut peste tot în Marea Britanie.
Cu 30 de copii într-o sală de clasă

Profesoara Sabine Klein crede că este plauzibil ca şcolile să urmeze schemele de infectare specifice regiunii. La gimnaziul la care predă ea, în Schleswig-Holstein, până la lockdown-ul de la mijlocul lunii decembrie nu fusese confirmat oficial niciun caz de coronavirus. Nici în zona în care se află şcoala nu se înregistrează prea multe cazuri. „Erau câţiva copii şi profesori în carantină, ca peste tot.”

Cursuri cu geamurile deschise

Dar profesoara Klein nu s-a simţit niciodată protejată de virus la şcoală. Ca şi la celelalte şcoli din Germania, nu se aplică regulile de distanţare. Cum să funcţioneze, mai ales în clasele în care sunt peste 30 de elevi? Obligativitatea purtării măştii a fost introdusă de abia târziu, în toamnă. Obligatorie a fost însă aerisirea spaţiilor închise la fiecare 20 de minute. „Totul costă mult timp, pentru că toţi trebuie să se îmbrace cu geci, căciuli şi fulare, pe care apoi trebuie să le dezbrace din nou”, mai povesteşte profesoara.
500 de euro pentru măşti de protecţie

În plină pandemie, profesoara nu se simte sprijinită de autorităţile responsabile de educaţie şi învăţământ. „Nici măcar măşti folosibile nu am primit, de abia cu puţin timp înainte de lockdown-ul din decembrie ni s-au distribuit măşti simple chirurgicale”, mai povesteşte Klein. Din cauza unei boli cronice, din cauza căreia face parte din grupa de risc, ea nu merge la şcoală decât cu măşti de protecţie de tip FFP2. „Pentru acestea am plătit până acum 500 de euro.”

În timp ce în spitale măştile de tip FFP2 trebuie îndepărate la fiecare două ore pentru 30 de minute, profesoara poartă aceeași mască mai multe ore fără pauză. „În cele două pauze mai lungi mă retrag afară, undeva unde nu mă vede nimeni, îmi dau jos masca şi mănânc.” După ore ajunge acasă cu dureri de cap.
Cum pot continua cursurile?

În ciuda tuturor problemelor, Klein nu este încântată de ideea închiderii şcolilor pe termen lung. Unul din motive ar fi că şcoala la care predă ea nu este suficient de pregătită pentru cursurile digitale. „După primul lockdown nu s-a schimbat mai nimic”, explică ea. Nu au existat cursuri pentru cadrele didactice şi lipsesc dotările tehnice necesare profesorilor şi elevilor.

La începutul acestei săptămâni, în Germania se va anunța, probabil, o prelungire a lockdown-ului. Sunt aşteptate divergenţe de opinii în ceea ce privește școlile. Unii vor insista asupra prezenţei în sălile de clasă (la fel ca în noiembrie și decembrie, în ciuda lockdown-ului), în timp ce alţii vor prefera alternativa digitală. Asociaţia Germană a Profesorilor anunţă însă că revenirea la un regim normal de învăţământ după vacanţa de iarnă este exclusă.

Citește și

Școlile nu se redeschid fizic în ianuarie. O decizie, abia “în a treia decadă a lunii”, iar revenirea elevilor în clase “dacă se poate, chiar pe data de 8 februarie”, spune ministrul Cîmpeanu. Ce criterii ia în calcul

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

1 comentariu

  1. Noua tulpina din Africa de Sud este mult mai periculoasă pentru toata lumea, așadar politicienii disperați dupa funcții si bani ar trebui sa se gândească in primul rand la oameni!

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.