Ce nu trebuie să-ți scape din săptămâna care s-a încheiat, ce ne interesează – ANALIZĂ

Pentru a fi aprobată o astfel de solicitare a fost necesară validarea din partea Ministerului Apărării, plus procedura de aprobare în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), etape parcurse rapid de șeful statului și de guvern. Fiind implicate multiple capacități militare ce urmează să ajungă în România, decizia CSAT a fost mutată spre aprobare în Parlament, ocazie speculată pe deplin de formațiunile extremiste care în ultimele săptămâni au tot realimentat armata de trolii de pe rețele sociale cu narativul războiului, cu falsa propagandă că și România intră în război. În ciuda explicațiilor tehnice privind scopul echipamentelor militare și rolul bazelor aeriene în contextul în care România este membră NATO, reprezentanții AUR, SOS, PACE, precum și demisionarii din POT, au întreținut un amplu scandal în ședința parlamentară, pozând în „apărătorii patriei”. În final, Hotărârea a fost aprobată în Parlament cu 272 de voturi pentru, 18 împotrivă, 5 abțineri, 2 parlamentari nu au votat.

Trebuie menționată mai ales atitudinea liderilor AUR, extremiștii George Simion și Dan Dungaciu, care până să debuteze conflictul din Iran fluturau din plin argumente pro SUA și pro Trump. După atacarea Iranului, cei doi au evitat să se poziționeze ferm sau să apere demersul americanilor. Dungaciu, care anterior perora frecvent despre „schimbarea ordinii mondiale” și „orbirea Bucureștiului care e mai aproape de UE în loc să fie mai aproape de SUA și NATO”, s-a sucit complet la aflarea veștii că NATO și administrația Trump cer să coopereze cu actualii guvernanți. Aflat la postul de casă Realitatea PLUS (care în campania electorală a făcut amplă propagandă în favoarea pro-rusului Călin Georgescu și despre care se speculează că în proporție de peste 30% ar fi fost achiziționat de AUR), a criticat în mod sugestiv demersul actual al americanilor, de a instala avioane și echipamente la bazele militare românești. Dungaciu a apreciat că România nu trebuie să fie „slugă”, că „ne-a intrat în cap că ideea de slugă este sinonim ontologic cu ideea de român”.

De asemenea, George Simion, care se tot străduiește să se lipească de sloganurile MAGA și de promotorii acestui curent în America, a încercat la început să rămână neutru pe subiectul războiului declanșat asupra Iranului. După ce atacurile SUA și Israelului s-au intensificat (mai ales din pricina contraofensivei iraniene) – Simion a început să vânture sloganul „păcii”. Despre răspunsul României în privința solicitării SUA, Simion a afirmat că e o decizie „luată pe genunchi, care afectează destinul unei naţiuni”. „Dragi români, jurământul nostru de credinţă a fost şi este faţă de poporul român şi nu faţă de vreo altă entitate. Alegem să rămânem loiali acestui jurământ şi anunţăm că nu putem vota şi nu ne dăm acordul pentru scrisorile şi garanţiile lui Nicuşor Dan, venite de la domnul Grindeanu şi din alte părţi insalubre ale politicii româneşti. Nu avem garanţia că scopul şi că intenţiile sunt doar defensive. Nu avem garanţia că cineva va apăra aceste baze militare. Nu ştim câţi soldaţi rămân şi nu ştim multe, multe alte lucruri”, a spus Simion, miercuri, în plenul Parlamentului.

• Vizita oficială a lui Volodimir Zelenski în România, prima de când președintele Nicușor Dan a preluat șefia statului, în contextul nu doar al războiului provocat de Rusia în Ucraina, dar și al conflictului din Orientul Mijlociu, la care se adaugă tensiunile provocate de Ungaria care se opune acordării ajutorului european pentru ucraineni.

Primirea președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, în România, a fost atent monitorizată, producând reacții în toată presa internațională. Cei doi șefi de stat au semnat un parteneriatul strategic bilateral care a inclus acorduri de cooperare în domenii esențiale. Unul dintre documentele semnate privește cooperarea în producția de drone, care urmează să se realizeze în România. Un alt document vizează domeniul energiei, iar primul obiectiv este realizarea a două interconectoare pentru energia electrică, primul dintre acestea urmând să fie realizat până la finalul anului. Extrem de sugestiv, Zelenski a mers în vizită și la Baza 86 Aeriană „Locotenent aviator Gheorghe Mociorniţă” de la Borcea (jud. Călăraşi), alături de ministrul român al Apărării, Radu Miruță, locul în care sunt antrenați piloții ucraineni de avioane F-16.

Și vizita lui Zelenski a fost criticată de partidul extremist AUR, care – în obișnuitul stil propagandistic rusesc – a etichetat drept ”inadecvată” asumarea de angajamente privind apărarea și securitatea față de un stat aflat în război, deși Ucraina este ultima redută de apărare în fața agresiunii continue a Rusiei.

• Propunerea și adoptarea bugetului național pentru 2026 de către Guvern a stârnit din nou ample polemici în coaliție, social-democrații lăsând să se înțeleagă că au nemulțumiri, mai ales în privința faptului că pachetul de solidaritate pe care l-au propus nu se regăsește în buget. PSD a anunțat că va decide duminică dacă va iniția amendamente pe buget, având în vedere că adoptarea proiectului va fi supusă votului în Parlament.

În bugetul propus de Guvernul Bolojan se estimează că România va depăși în acest an un produs intern brut (PIB) de 2.000 de miliarde de lei (500 miliarde euro), în timp ce deficitul bugetar va scădea la 6,2% din PIB. Premierul Ilie Bolojan a explicat că „este un efort al întregii economii și al întregii societăți, reducerea deficitului bugetar, ceea ce presupune „apropierea dintre cheltuielile statului și veniturile pe care acesta le încasează”. „Cu alte cuvinte, statul trebuie să cheltuiască mai responsabil și să își dimensioneze programele astfel încât diferența dintre venituri și cheltuieli să fie mai mică. „De aceea, reducerea deficitului presupune decizii dificile privind prioritățile de cheltuire a banilor publici”.

Mai mulți social-democrați, inclusiv președintele Sorin Grindeanu s-au arătat nemulțumiți că pachetul de solidaritate nu se regăseşte în buget. În ciuda recomandărilor din partea PNL, ca social-democrații să nu blocheze/amendeze proiectul de buget, o decizie finală va fi luată duminică. Grindeanu a anunțat că a convocat conducerea partidului pentru a decide cum vor acționa în Parlament. De asemenea, ministrul Muncii, Florin Manole, a spus că „finanțările pe asistenţă socială, cuantumul din propunerea de buget pentru 2026 este cu aproximativ 1 miliard de lei mai mic decât execuţia pe anul 2025”. El a subliniat că pachetul de solidaritate propus de PSD prevedea un sprijin pentru 2,8 milioane de pensionari, dar și pentru alte categorii defavorizate.

„În primul rând, pachetul acesta ar trebui să intre în vigoare imediat, în această lună, pentru că rectificarea bugetară poate să fie în toamnă, iar noi am propus sprijin pentru pensionari, de exemplu, în primă tranşă, chiar în aprilie. Creşterea veniturilor pentru copiii cu dizabilităţi sau copiii din familii monoparentale se face în contextul legii venitului minim de incluziune, care trebuie şi ea adusă la zi în această lună – adică nu există varianta în care ‘să mai vedem la toamnă’. În al doilea rând, am văzut – şi vreau să insist şi asupra acestui subiect – că există tot felul de speculaţii despre eventuala probabilitate a finanţării, măcar parţială, a acestui pachet de solidaritate din fonduri europene. Aşa ceva nu se poate, din păcate, din câte ştiu şi premierului i s-a spus asta cu prilejul vizitei sale la Comisia Europeană (…), mai ales că orice proiect european, orice schimbare de program ar presupune nişte luni de zile, proiectele ar însemna o implementare tardivă iar, încă o dată, noi vrem ca acest pachet să intre în aplicare încă din luna aprilie, pentru că preţurile nu aşteaptă după surse fantasmagorice, cum ar fi fondurile europene”, a spus ministrul, cu mențiunea că PSD va propune amendamente.

De cealaltă parte, liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, afirmă că pentru a avea un buget „realist și corect”, grupurile parlamentare ale partidelor din coaliție ar trebui să cadă de acord și să nu propună amendamente la proiectul Guvernului. „Odată ce ne-am înțeles în coaliție pe proiectul de buget, ar fi un joc complet ipocrit să mai venim cu modificarea lui în Parlament. Nu se poate submina bugetul Guvernului în Parlament. Sper ca PSD să înțeleagă acest lucru. Dacă însă nu va înțelege, va fi o chestiune gravă. Probabil că bugetul ar fi atunci doar un pretext, iar problema reală ar fi că PSD vrea să distrugă această coaliție și să ia toată puterea în România”, a transmis liberalul.

• Continuarea războiul în Orientul Mijlociu adâncește criza de petrol, săptămâna aceasta fiind înregistrate cele mai mari fluctuații de preț din istorie, din pricina restricționării fluxului de țiței prin strâmtoarea Ormuz, situație care convine mai ales Rusiei.

Disputa cu Iranul s-a amplificat mai ales din pricina amenințării Gărzii Revoluționare Islamice de a amplasa mine în Strâmtoarea Ormuz, prin care trece aproximativ 20% din petrolul brut mondial. Iranienii continuă să atace și țările vecine din Golf și totodată să mențină blocat accesul navelor prin Ormuz, aspect care avantajează în primul rând Rusia, în privința condițiilor de exportare a propriului petrol, SUA anunțând deja că au emis o derogare de 30 de zile de la sancțiunile impuse petrolului rusesc, dând astfel țărilor posibilitatea să se aprovizioneze de la ruși. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a descris acest demers ca pe un pas pentru stabilizarea pieţelor globale zguduite de efectele războiului cu Iranul. Prelungirea războiului din Orientul Mijlociu va accelera creșterea prețurilor la energie și va adânci inflația, crescând astfel temerile și tensiunile sociale. De la pompa de benzină până la casa de marcat a marilor magazine, repercusiunile războiului cu Iranul vor începe în curând să afecteze bugetele gospodăriilor din întreaga lume.