Ce nu trebuie să-ți scape din săptămâna care a trecut / Cinci evenimente mari și interpretarea lor

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

G4Media rezumă principalele evenimente din săptămâna care a trecut și oferă o cheie de lectură, interpretări sau informații de culise pentru a ajuta cititorii la o mai bună înțelegere a lor. Iată ce nu trebuie să-ți scape și ce trebuie reținut. Au mai existat desigur și alte evenimente relevante, dar cele enumerate mai jos reprezintă o selecție editorială a G4Media.ro.

1. Majorarea taxelor și impozitelor locale. Dezbaterea publică a fost dominată pe bună dreptate de acest subiect de maxim interes public. Premierul Bolojan a anunțat într-un interviu la TVR că majorarea de 70% poate părea mare în procente, dar în realitate creșterea este în medie de la 30 la 50 de euro și că mai este loc de creștere. În plus, a adăugat primul ministru, anul viitor România va alinia impozitele pe locuințe la valoarea de piață a acestora și se va realiza o bază de date națională cu tranzacțiile imobiliare pentru a stabili cât mai precis valoarea unei locuințe.

Pentru publicul liberal, majorarea impozitelor pe locuințe și pe mașini nu este o povară de nesuportat. Adevărul este că impozitele locale pe proprietăți erau ridicol de mici, majorarea era obligatorie și inevitabilă. Dar pentru publicul AUR sau PSD, câteva sute de lei plătite în plus la început de an pe taxe și impozite se simt la buzunar. Din acest motiv, cele două partide se cațără pe subiect, contestă vehement măsurile guvernului, deși de ele beneficiază inclusiv primarii din cele două partide.

Este o măsură care îl face Bolojan și mai impopular. La pachet cu majorarea semnificativă a facturilor la energie în lunile geroase de ianuarie și februarie, o parte din populație va suporta greu factura iernii. Nu sunt excluse proteste de stradă spre primăvară. De amplificarea tensiunilor sociale depinde soarta guvernului Bolojan.

2. Schimbarea radicală de atitudine a PSD în ce privește numirea serviciilor secrete. G4Media.ro a dezvăluit că PSD nu se mai mulțumește doar cu șefia SIE, ci dorește mai nou să-i propună lui Nicușor Dan nume pentru șefia SRI: Mihai Tudose sau Claudiu Manda.

Potrivit informațiilor G4Media.ro, președintele Nicușor Dan ar dori să accelereze procedura de numire a șefilor de servicii secrete și să facă cele două propuneri la SRI și SIE chiar în cursul săptămânii viitoare, dacă Parlamentul se va întruni în sesiune extraordinară pentru numirea noilor conduceri de la Avocatul Poporului și CNCD.

Faptul că PSD va cere în negocierile cu Nicușor Dan șefia SRI are mai multe semnificații. În primul rând, ar putea fi doar o tactică de negociere, clasică la PSD: cere mult ca să obții ce vrei. Or, pachetul de negociere este mai larg, include șefia parchetelor. PSD își dorește controlul DIICOT, pentru că acolo are un interes direct șeful partidului, Sorin Grindeanu (dosarul Nordis).

În al doilea rând, potrivit informațiilor G4Media.ro, PSD și-a schimbat radical atitudinea după acuzațiile de plagiat la adresa ministrului justiției, Radu Marinescu. În mintea lor, dezvăluirile jurnalistei Emilia Șercan nu sunt întâmplătaore, ci vizează influențarea negocierilor. Un fals, o conspirație demontată chiar de jurnalista Emilia Șercan pe Facebook cu argumente de bun simț.

În al treilea rând, ambiția PSD de a pune mai nou șef la SRI, principalul serviciu al țării, arată că Nicușor Dan este perceput un slab negociator și că se poate orice. Șeful statului a ratat momentul începutului de mandat când avea ocazia să impună fără mari eforturi schimbări semnificative în sistem, când partidele ar fi acceptat aproape orice din partea noului președinte aflat pe valul victoriei.

De atunci șeful statului a înregistrat înfrângeri pe linie. Fostul președinte Traian Băsescu i-a reproșat că a ajuns să-și negocieze atributul prezidențial, acela de a numi șefii serviciilor secrete, dar adevărul este că Nicușor Dan depinde în Parlament de votul PSD. Fără sprijinul pesediștilor, șeful statului riscă oricând să fie suspendat.

Dacă însă va ceda șefia SRI către PSD, Nicușor Dan riscă să-și încheie mandatul de președinte de facto, deoarece puterea reală va fi în altă parte, nu la el.

3. Protestul extremiștilor anti-legea Vexler. Partidul lui Claudiu Târziu, rupt din AUR, a organizat pe data de 15 ianuarie un protest împotriva legii care înăsprește sancțiunile pentru manifestări antisemite, invitând și partidul lui George Simion să i se alăture. Târziu a contat foarte probabil pe capacitatea de mobilizare a fostului său partid, care a și reușit să strângă peste 10.000 de oameni la protestul din Capitală, dar a subestimat riscul detunării propriului eveniment. Ceea ce s-a și întâmplat.

Dovadă a deturnării protestului este însuși faptul că manifestanții l-au urmat masiv pe George Simion în Piața Victoriei, iar Claudiu Târziu, organizatorul inițial al protestului anti-Vexler a fost urmat de câteva sute de oameni spre Ateneu, unde au depus coroane de flori la statuia lui Mihai Eminescu.

Reporterii G4Media prezenți la fața locului au constatat că participanții nu înțelegeau despre ce e vorba, știau vag despre ”legea Vexler” și erau prezenți strict pentru a-l ovaționa pe Călin Georgescu.

Protestul a fost despre orice, despre Călin Georgescu, despre turul doi înapoi, despre taxe și impozite, despre Nicușor Dan și Ilie Bolojan, mai puțin despre legea Vexler. George Simion a marcat astfel primul său protest anti-guvernamental din anul 2026 cu participare masivă. Voit sau nu, Simion a îngropat tema Vexler într-o mare de lozinci anti-sistem și pro-Călin Georgescu.

Totuși, este de notat recuplarea AUR la o temă preferată în special de neo-legionari: contestarea legii Vexler, un gest cu conotații vădit anti-semite criticat ca atare de comunitatea evreiască. Această recuplare la discursul neo-legionar are loc pe fondul încercărilor AUR de a se conecta cât mai bine la administrația Trump. Or, antisemitismul este la Washingon o line roșie, pe care AUR și George Simion au încălcat-o deja de prea multe ori pentru a fi acceptați ca partener frecventabil.

4. Dezvăluirile G4Media.ro despre medicii de la stat care își vând parafa la privat. O investigație întinsă pe șase luni, realizată de Sorin Semeniuc, a dezvăluit că există zeci de cazuri în care medici radiologi din spitalele de stat și-au ”vândut parafele” unor clinici private pentru ca acestea să poată obțină contracte cu Casele Județene de Asigurări de Sănătate, iar acești doctori nici nu calcă prin acele clinici aflate, uneori, la sute de kilometri de unitățile publice în care lucrează.

Dezvăluirea G4Media.ro a generat un cutremur în sistemul de sănătate. Casa Națională de Asigurări de Sănătate a reacțional oficial după dezvăluirile G4Media, calificând faptele drept foarte grave și anunțând reformarea modului în care sistemul de sănătate este organizat prin măsuri care includ realizarea unui control unitar, digitalizare și transparență, reorganizarea modului de contractare și finanțare a serviciilor medicale.

Președintele CNAS, Horațiu Moldovan, a contactat redacția G4 pentru a informa că fenomenul ”este un secret știut de toată lumea” care durează ”de 10-15 ani” și pe care instituția sa va încerca să îl stopeze printr-o ”mini-revoluție” în domeniul controalelor.

Nu este clar de ce nimeni nu a acționat în toți acești 10-15 ani dacă practicile corupte erau atât de cunoscute în sistem. Nu sunt suficiente controale și reforme, ci mai ales sancționarea și tragerea la răspundere a celor care și-au vândut parafele pe bani buni fără a presta în mod real serviciile medicale la clinicile private, dar și a celor care au închis ochii la devalizarea bugetului Casei de Asigurări.

5. Protestele din Iran. O intervenție militară americană a părut inevitabilă pe tot parcursul săptămânii.Ambasadele occidentale și-au evacuat personalul, misiunile diplomaticeau ridicat la maximum gradul de alertă.

Președintele Trump a amenințat regimul de la Teheran cu măsuri dure dacă va începe să execute protestatari. Primele execuții erau programate să aibă loc miercuri, însă acestea au fost anulate. Vineri, Donald Trump a salutat vineri acest gest și a mulțumit chiar regimului că a anulat spănzurătorile.

Este o schimbare semnificativă de ton, care indică faptul că probabilitatea unei intervenții militare americane în Iran a scăzut. După cum nota încă de săptămâna trecută presa occidentală, protestele din Iran, deși de mare amploare, sunt încă departe de a se transforma într-o revoluție împotriva ayatolahului Khomeney.

Represiunea brutală, izolarea țării prin blocarea internetului și a căilor de comunicație, frica și terorarea răspândite de Gardienii Revoluției în rândul populației civile, numărul mare de morți (estimat la câteva mii) au descurajat protestele și au evitat transformarea lor într-o mișcare revoluționară.

Câtă vreme nimic nu i-a garantat președintelui Trump că o intervenție militară va răsturna cu adevărat regimul, SUA au evitat să intre în Iran pentru a nu risca declașnarea unui conflict regional în care să fie angrenat și Israelul. Iranul nu este, totuși, Venezuela.