Ce înseamnă victoria lui Karol Nawrocki pentru politica internă şi externă a Poloniei? Potenţiale puncte de fricţiune între noul preşedinte şi guvernul pro-european de la Varşovia

Candidatul naţionalist polonez Karol Nawrocki a câştigat al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din ţară cu 50,89% din voturi, a anunţat luni comisia electorală, ceea ce reprezintă o lovitură pentru agenda de reformă a guvernului pro-european, transmit Reuters şi The Guardian, preluate de News.ro.

Deşi rolul preşedintelui polonez este în mare parte ceremonial, acesta are o anumită influenţă asupra politicii externe şi de apărare şi o putere critică de veto asupra noilor legi. Veto-ul prezidenţial poate fi anulat numai cu o majoritate de 60% în parlament, pe care guvernul actual, condus de Donald Tusk, nu o are.

Miza alegerilor era ca guvernul Donald Tusk să poată face progrese în ceea ce priveşte promisiunile sale electorale privind statul de drept şi problemele sociale, inclusiv avortul şi drepturile LGBTQ, după 18 luni de coabitare dificilă cu preşedintele opoziţiei, Andrzej Duda. Însă este de aşteptat ca victoria lui Nawrocki să prelungească impasul, făcând dificilă, dacă nu imposibilă, adoptarea de către guvern a unor reforme importante înainte de alegerile parlamentare din 2027.

„Tusk este conştient de miză şi de faptul că, în cazul în care Nawrocki câştigă, va avea o administraţie şchioapă pentru următorii doi ani. Şi va fi mai rău decât cu Duda, deoarece Nawrocki va veni proaspăt, cu un nou mandat în urma a ceea ce s-a transformat efectiv într-un referendum asupra guvernului”, a declarat înainte de alegeri profesorul Aleks Szczerbiak, care predă politici est şi central-europene la Universitatea din Sussex.

Mize externe

„Nu vorbim atât de mult despre consecinţe politice directe”, a declarat Piotr Buras de la thinktank-ul European Council on Foreign Relations. „Dar dacă Trzaskowski, candidatul lui Tusk, pierde, mesajul este că polonezii îl resping pe el şi guvernul său”. Privat de această legitimitate, Tusk „se va lupta să joace rolul important pe care a început să îl joace în UE”, a declarat Buras. „Guvernul său va fi mai slab, spaţiul său de manevră se va reduce. Este vorba despre capacitatea Poloniei de a juca un rol puternic pe scena UE”, a punctat analistul.

Victoria în alegeri a lui Tusk din urmă cu doi ani a marcat începutul revenirii Poloniei în sânul Uniunii Europene, după două mandate dificile reprezentate de guvernarea populistă naţional-conservatoare, în timpul cărora Varşovia s-a confruntat în mod repetat cu Bruxelles-ul din cauza problemelor legate de statul de drept. De asemenea, PiS s-a certat în mod regulat şi inutil cu Germania şi, în multe dezbateri din UE, a luat partea guvernului ungar iliberal al prim-ministrului Viktor Orbán, perturbatorul şef al blocului comunitar, îndepărtând şi mai mult Polonia de mainstream-ul european.

Revenirea lui Tusk, ales cu promisiunea de a anula majoritatea măsurilor din era PiS, a dus la o schimbare radicală a relaţiilor, UE deblocând rapid peste 100 de miliarde de euro din fondurile pe care le îngheţase ca represalii pentru regresul Poloniei faţă de normele democratice.

Susţinută de o economie înfloritoare, de o prosperitate în creştere şi de importanţa sa strategică în rezistenţa faţă de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, Varşovia s-a transformat în doar doi ani într-una dintre cele mai influente capitale ale UE, cea mai bună prietenă cu Berlinul şi Parisul.

Însă întoarcerea sa deplină în sânul UE poate fi completă numai dacă Tusk poate realiza reformele-cheie – în special, reducerea politizării sistemului judiciar făcută de către PiS – care au fost blocate până acum de preşedintele în exerciţiu Andrzej Duda, care se aliniază PiS.

Principalele puncte de fricțiune între Tusk și Nawrocki

Prim-ministrul Donald Tusk a ajuns la putere în 2023 cu o largă alianţă de partide de stânga şi de centru, promiţând să anuleze schimbările aduse de partidul naţionalist Lege şi Justiţie (PiS), despre care Uniunea Europeană a afirmat că au subminat democraţia şi drepturile femeilor şi ale minorităţilor. Cu toate acestea, reformele au avansat lent, în principal deoarece, potrivit guvernului, preşedintele polonez în exerciţiu, Andrzej Duda, aliat al PiS, a respins prin veto proiectele de lege. Iar acum, este de aşteaptat ca Nawrocki să continue să le blocheze.

Reuters prezintă principalele dispune pe care noul preşedinte şi guvernul ar putea să le aibă.

Problemele sociale

Tusk a câştigat alegerile parlamentare din 2023, în parte datorită promisiunilor de a pune capăt interdicţiei aproape totale a avortului introduse de guvernul conservator PiS.

Tusk şi stânga au promis să permită avortul la cerere până la 12 săptămâni şi să restabilească dreptul la întreruperea sarcinii în cazul anomaliilor fetale, dar coaliţia nu a reuşit să ajungă la un acord asupra unui proiect de lege. De asemenea, s-a susţinut că Duda ar recurge la veto pentru orice liberalizare a dreptului la avort.

Nawrocki a declarat că nu va semna niciun proiect de lege care să liberalizeze dreptul la avort, nici măcar în cazul anomaliilor fetale. El se opune, de asemenea, unui proiect de lege privind parteneriatele între persoane de acelaşi sex propus de stânga.

Nawrocki a făcut campanie cu promisiunea de a se asigura că politicile economice şi sociale vor favoriza polonezii în detrimentul altor naţionalităţi, inclusiv refugiaţii din Ucraina vecină.

Statul de drept

În timpul celor două mandate ale sale la guvernare, între 2015 şi 2023, PiS a introdus reforme judiciare care, potrivit Bruxelles-ului, au subminat statul de drept, iar criticii le-au acuzat de haosul din sistemul judiciar.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a hotărât că noua procedură de numire a judecătorilor nu garantează imparţialitatea acestora, deschizând calea pentru contestarea hotărârilor lor.

Tribunalul Constituţional a emis hotărâri prin care a declarat că primează Constituţia Poloniei asupra dreptului UE, subminând un principiu fundamental al Uniunii. Bruxelles-ul a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la această hotărâre, pe care actualul guvern nu o recunoaşte.

Cu toate acestea, eforturile lui Tusk de a anula modificările din justiţie au eşuat până în prezent, fiind blocate de Duda, care continuă să numească judecători în conformitate cu regulile PiS. Nawrocki a semnalat că susţine modificările PiS, sugerând că impasul va continua.

Duda a blocat, de asemenea, eforturile guvernului de a-i aduce în faţa justiţiei pe politicienii PiS, graţiind doi membri ai fostului guvern condamnaţi pentru abuz de putere în funcţiile anterioare. Criticii au afirmat că Nawrocki ar putea fi supus presiunilor din partea PiS pentru a-i graţia pe politicienii săi.

Politica internă

Victoria lui Nawrocki ar putea submina proiectul politic al lui Tusk şi ar putea fi un preludiu al revenirii PiS la putere în 2027 sau chiar mai devreme, dacă coaliţia centristă de la putere se destramă şi se organizează alegeri anticipate.

Tusk a declarat că doreşte să renegocieze acordul de coaliţie şi să remanieze echipa sa după alegerile prezidenţiale, pentru a o face mai eficientă.

Nawrocki va avea, de asemenea, dreptul de a numi noul guvernator al Băncii Naţionale a Poloniei, care conduce Consiliul de Politică Monetară, care decide politica monetară, precum şi alţi înalţi funcţionari.

Ucraina

Deşi Nawrocki susţine acordarea de ajutor militar pentru Ucraina, ca să respingă invazia Rusiei, el se opune aderării Kievului la alianţele occidentale, cum ar fi NATO. El a declarat, de asemenea, că nu va fi de acord cu desfăşurarea trupelor poloneze pe teritoriul ucrainean.

Nawrocki respinge sugestiile că ar avea o poziţie pro-rusă, afirmând totodată că Polonia are dreptul să ridice probleme sensibile cu Kievul, cum ar fi exhumarea rămăşiţelor victimelor poloneze ucise de naţionaliştii ucraineni în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

UE, SUA

Nawrocki promite să se opună eforturilor lui Tusk şi Trzaskowski de a promova, spune el, un superstat european, de a ceda prerogativele naţionale poloneze către Bruxelles şi de a submina relaţiile de securitate ale ţării cu Statele Unite.

Într-o întâlnire cu Slawomir Mentzen, candidatul de extremă dreapta care s-a clasat pe locul al treilea în primul tur al alegerilor, el a semnat o declaraţie prin care se angajează să nu accepte niciun tratat european care ar „slăbi poziţia Poloniei”.

Nawrocki acordă prioritate consolidării relaţiilor de securitate cu SUA, în special în domeniul apărării.

În timp ce adversarul său liberal, Rafal Trzaskowski, şi-a pus în valoare credibilitatea europeană, Nawrocki s-a întâlnit cu Donald Trump la Casa Albă şi a primit sprijinul preşedintelui american pentru candidatura sa la funcţia supremă din Polonia.