Ce efecte are decizia Bisericii Ortodoxe Române de a susține crearea unei structuri religioase românești în Ucraina

Recenta decizie a Bisericii Ortodoxe Române (BOR) de a susține crearea unei structuri religioase românești în Ucraina este una extrem de importantă, cu numeroase implicații religioase, dar și politice, arată o analiză Sinopsis. Dacă pînă acum, numeroși preoți și ierarhi români din nordul Bucovinei (Ucraina) s-au plîns și cereau ajutor contra prigoanei religioase a naționaliștilor ucraineni, acum aceștia vor avea posibilitatea să treacă la BOR, biserică de care au fost dezlipiți în 1944. Rămîne însă de văzut cînd și cum se va întîmpla acest lucru.

Cîți români și cîte biserici:

În Ucraina, conform datelor ultimului recensămînt (destul de vechi însă, din anul 2001), trăiesc circa 150 de mii de etnici români, care își asumă explicit această identitate și care locuiesc în regiunile Cernăuți și Transcarpatia din vestul Ucrainei.Totodată, în sudul Basarabiei istorice (regiunea Odesa din Ucraina) trăiește o populație românofonă de circa 120 de mii de persoane care într-o proporție destul de mare se consideră a fi etnici moldoveni, dar pe care Bucureștiul îi consideră etnici români.

Cei mai mulți dintre acești oameni sînt creștini ortodocși, restul ținînd de biserica greco-catolică sau de cultele neo-protestante. Date precise pe acest subiect nu prea există.

Se știe însă că circa 200 de parohii din regiunea Cernăuți sînt românești, adică enoriașii sînt etnici români. Ei aparțin acum de Biserica Ortodoxă Ucraineană (Українська православна церква, UPȚ), care pînă la atacul Rusiei asupra Ucrainei, început în februarie 2022, ținea din punct de vedere canonic de Patriahia Moscovei. În noul context creat de război, în mai 2022 UPȚ decide să iasă de sub tutela oficială a Moscovei și să fie biserica autocefală; cu toate acestea, Kievul vede în continuare UPȚ ca fiind legată politic de regimul din Rusia.

În ce îi privește pe românofonii / etnicii români din sudul Basarabiei, aceștia sînt în marea majoritatea enoriași ai UPȚ, cu excepția unei minorități care religios aparțin de un mai nou înființat Protopopiat de Ismail, care aparține Episcopiei Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei (a cărei jurisdicție include Republica Moldova), structură ce la rîndul său face parte din cadrul Bisericii Ortodoxe Române.

Numeroși etnici români din Ucraina sînt legați tradițional de UPȚ. Conform unui sondaj realizat de către Institutul de Studii Politice și Capital Social, cu sediul la Cernăuți, cam jumătate dintre membrii comunității românești din Ucraina au declarat că frecventează serviciile divine în limba română la Biserica Ortodoxă Ucraineană (UPȚ). Alți 29% dintre respondenți au precizat că sînt creștini, dar nu frecventează servicii divine.

Să mai spunem, că în Ucraina biserica națională este Biserica Ortodoxă a Ucrainei (Православна церква України, PȚU), care a devenit autocefală în 2018, îndepărtîndu-se astfel de orbita Moscovei și care este susținută nu doar de actuala clasă politică ucraineană ci și de cea mai mare parte a lumii ortodoxe (cu excepția Patriarhiei Moscovei și a bisericilor fidele acesteia, desigur).

O decizie importantă a BOR:

Aseară, Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis ”binecuvântarea, încurajarea și susținerea inițiativelor comunităților ortodoxe românești din Ucraina de a reface comuniunea cu Biserica Mamă, Patriarhia Română, prin organizarea lor juridică în structura religioasă numită Biserica Ortodoxă Română din Ucraina”.

Este pentru prima dată când în mod public BOR își asumă o astfel de poziție, pînă acum considerînd că etnicii români din Ucraina nu aparțin de Biserica Ortodoxă Română deoarece se află pe teritoriul canonic al unui stat independent, respectiv Ucraina.

Cu toate acestea, BOR nu a recunoscut niciodată legalitatea desființării structurilor bisericești românești din Bucovina și Basarabia istorică, în 1944, însă a acceptat situația politică de facto.

Într-o intervenție mai veche (vezi aici), purtătorul de cuvînt al Patriarhei Române, Vasile Bănescu, considera că, din punct de vedere religios, situația etnicilor români din Ucraina va fi ”clarificată odată cu sfîrșitul războiului” din această țară.

Lucrurile au intrat însă într-o fază nouă și vremurile se grăbesc.

Despre noua structură religioasă numită ”Biserica Ortodoxă Română din Ucraina” nu s-a vorbit deloc pînă acum în spațiul public românesc. Ideea, evident, nu avea cum să apară peste noapte, fiind – după știința noastră – amintită public pentru prima dată pe 15 noiembrie 2023, după o ședință de lucru a Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Basarabiei, prezidată de Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei.

Sinodul Mitropolitan anunța atunci, la punctul 8 al ședinței, că a discutat despre Situația din Ucraina și înregistrarea cultului Bisericii Ortodoxe Române, fiind prezentate demersurile pentru înregistrarea cultului „Biserica Ortodoxă Română”. Să mai spunem, că după ședința Sinodului, ”într-un context deosebit” s-a discutat despre ”procesele și evoluțiile din cadrul Bisericii Ortodoxe Române din Republica Moldova” și cu Ciprian Vasile Olinici, conducătorul Secretariatului de Stat pentru Culte al Guvernului României, ”aflat într-o vizită specială la Chișinău”.

Așadar, este posibil ca această viitoare ”Biserică Ortodoxă Română din Ucraina” să fie înființată sub autoritatea Mitropoliei Basarabiei, care deja are sub jurisdicție canonică, după cum am arătat mai sus, o structură religioasă la Ismail.

Citește tot articolul pe Sinopsis