Ce date științifice avem despre efectul absenteismului școlar asupra alfabetizării copiilor din România? – cercetătorul Dacian Dolean

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Analiză semnată de Dacian Dolean, psiholog educațional specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării timpurii. În prezent, este afiliat Universității Babeș-Bolyai ca director al unui proiect de cercetare în domeniul psihologiei educaționale. Analiza trimisă Edupedu.ro:

Având în vedere discuțiile din spațiul public referitoare la măsura în care este justificată decizia de a limita prezența copiilor la școală, cred este util să clarific rezultatele unuia dintre studiile noastre.

Când am urmărit longitudinal dezvoltarea abilităților copiilor de înțelegere a unui text citit din clasa 1 până  la finalul clasei a 3-a, ne-am uitat la mai mulți predictori (factori care ar putea explica această dezvoltare).

Unul dintre acești predictori a fost abilitatea copiilor de a înțelege un text citit la finalul clasei 1. În mod tradițional, performanța ulterioară a copiilor la un anumit test (ex. de citire) este foarte bine prezisă de performanța lor anterioară.

Un alt factor a fost inteligența generală, non-verbală. Este plauzibil să credem că înțelegerea unui text depinde de inteligența copiilor.

Un predictor tipic al înțelegerii textului citit este vocabularul copiilor la începutul școlarizării, așa că am inclus și rezultatele acestui test în ecuația noastră.

Apoi, ne-am uitat la statutul socio-economic, un predictor compus din mai mulți factori, respectiv educația părinților, venitul familiei, încadrarea în muncă și condițiile de locuit.

În final, ne-am uitat la efectul școlarizării, măsurat prin absenteismul școlar. Aici am numărat absențele zilnice ale elevilor, din clasa 1 până la finalul clasei a 3-a.

Mai jos am reprezentat simplificat rezultatele obținute. Cu linie punctată am reprezentat efectele care nu sunt semnificative statistic, iar linia solidă arată efectele semnificative.

După cum se poate vedea, atunci când am inclus în aceeași ecuație toți acești factori, în mod surprinzător, abilitățile anterioare ale copiilor de a înțelege un text citit nu au mai fost semnificative din punct de vedere statistic. Același rezultate le-am obținut și în cazul inteligenței generale. Deci, nu “cei 7 ani de acasă”/performanța anterioară sau “cât îl duce capul pe copil” au fost predictorii cei mai importanți.

În schimb, școlarizarea copiilor, vocabularul măsurat în clasa 1 și statutul socio-economic al părinților au avut un efect semnificativ. E important să se înțeleagă că nici măcar nu am luat în considerare eficiența profesorilor, ci doar prezența fizică a copiilor la școală – iar acest efect a fost foarte evident. Acest lucru înseamnă că pentru copiii din comunitățile dezavantajate, al căror vocabular este scăzut (care este corelat puternic cu statutul socio-economic) și care mai și absentează de la școală, combinația dintre cei trei factori este devastatoare. Aceasta cu atât mai mult cu cât aceeași analiză ne-a arătat că dezvoltarea vocabularului este puternic dependentă de școlarizare (efectul frecvenței scolare a fost mai mare decât efectul celor “7 ani de acasă” măsurat la începutul clasei 1). Pentru acești copii, prezența la școală este absolut crucială.

• Citește analiza integrală pe Edupedu.ro