Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Tot mai mulți pacienți apelează la chatboturi bazate pe inteligență artificială pentru a-și clarifica problemele de sănătate, însă specialiștii avertizează că acest tip de informație trebuie folosit cu prudență, scrie The Independent.
Pentru unele persoane, instrumente precum ChatGPT au devenit un prim punct de contact atunci când apar întrebări legate de simptome sau afecțiuni. Utilizatorii apreciază faptul că răspunsurile sunt ușor de înțeles și că pot explora scenarii ipotetice, într-un mod pe care consultațiile medicale tradiționale nu îl permit întotdeauna, din lipsă de timp.
Potrivit unui raport publicat de OpenAI, peste 40 de milioane de oameni folosesc zilnic chatbotul pentru informații legate de sănătate, ceea ce reprezintă mai mult de 5% din totalul interacțiunilor. În paralel, studii din Marea Britanie arată că o proporție semnificativă a populației recurge la astfel de instrumente pentru întrebări medicale.
Accesibilitatea, tonul prietenos și capacitatea de a „lega” informații din conversații anterioare contribuie la popularitatea acestor platforme. Totuși, ele nu sunt concepute pentru a diagnostica sau trata afecțiuni. Chiar și politicile oficiale ale ChatGPT precizează clar că nu trebuie utilizat ca substitut pentru îngrijirea medicală.
Riscurile sunt reale. Modelele de tip LLM (large language models) pot genera erori sau informații inexacte, fenomen cunoscut drept „halucinații”, în care sistemul produce răspunsuri plauzibile, dar greșite. Există cazuri documentate în care utilizatorii au luat decizii medicale riscante pe baza unor astfel de recomandări.
Un alt aspect sensibil este modul în care sunt formulate întrebările. Răspunsurile generate depind de informațiile oferite de utilizator, care pot fi incomplete sau subiective. Spre deosebire de un medic, chatbotul nu poate pune întrebări suplimentare relevante în același mod și nu are acces la contextul complet al pacientului.
Studiile recente arată, de asemenea, că aceste sisteme pot funcționa bine în situații medicale evidente, dar pot da recomandări eronate în cazuri mai complexe. În unele scenarii analizate, chatbotul a sugerat amânarea consultului medical chiar și atunci când era necesară intervenția urgentă.
Pe lângă acuratețea informațiilor, există și preocupări legate de confidențialitatea datelor. Informațiile introduse pot fi stocate și procesate în sisteme cloud, iar utilizatorii au un control limitat asupra modului în care acestea sunt utilizate sau păstrate în timp.
Experții subliniază că aceste instrumente pot avea un rol util în informarea generală și în încurajarea pacienților să își înțeleagă mai bine sănătatea. Însă ele trebuie folosite ca un complement, nu ca un substitut al consultațiilor medicale.
În final, deși inteligența artificială poate părea accesibilă și empatică, nu poate înlocui evaluarea unui medic, care are capacitatea de a interpreta corect simptomele, de a lua decizii bazate pe dovezi și de a adapta tratamentul la fiecare pacient în parte.