CCR discută legea care permite extinderea interceptărilor la datele păstrate de firmele de hosting. Sesizările la Codul Comunicațiilor au fost depuse de USR și Avocatul Poporului

Curtea Constituţională a României discută miercuri sesizările USR şi pe cea a Avocatului Poporului în legătură cu Legea privind comunicaţiile electronice prin care furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP au obligaţia să sprijine organele de aplicare a legii şi organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale prin acordarea conţinutului criptat al comunicaţiilor tranzitate în reţele proprii, potrivit Agerpres.

Legea permite extinderea interceptării comunicațiilor și la datele păstrate de firmele de hosting. ”Prevederile sunt excesive si au fost adaugate foarte tarziu in acest text si, din pacate, au trecut de Senat. Tocmai pentru ca intelegem cat de importanta este democratia si protectia drepturilor si libertatilor individuale, autoritatile statului, fie ca vorbim de securitatea nationala, fie ca vorbim de ministerul public, de parchete – au mijloacele la dispozitie pentru a-si duce anchetele la bun sfarsit. Prevederile prinse in aceasta lipitura pe Codul comunicatiilor sunt excesive si ar pune o sarcina enorma pe business-ul romanesc din acest domeniu, pe firmele de hosting care ar trebui sa se inscrie in registre speciale si sa dea o portita prin care datele lor sa poata fi accesate nelimitat”, a declarat președintele interimar al USR, Cătălin Drulă.

Pe 2 martie, Senatul a adoptat, în plen, în calitate de Cameră decizională, proiectul de lege al Guvernului privind pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul comunicaţiilor electronice şi pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării reţelelor de comunicaţii electronice.

Conform modificărilor duse legii, „furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP au obligaţia să sprijine organele de aplicare a legii şi organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, în limitele competenţelor acestora, pentru punerea în executare a metodelor de supraveghere tehnică sau a actelor de autorizare dispuse potrivit Codului de procedură penală, precum şi potrivit Legii privind securitatea naţională”.

Totodată, actul normativ prevede că aceşti furnizori trebuie „să permită interceptarea legală a comunicaţiilor, inclusiv să suporte costurile aferente, pe durata şi în condiţiile menţionate în actele de autorizare”, „să acorde, la solicitarea organelor autorizate, conţinutul criptat al comunicaţiilor tranzitate în reţele proprii”, „să furnizeze informaţiile reţinute sau stocate referitoare la date de trafic, date de identificare a abonaţilor sau clienţilor, modalităţi de plată şi istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente, corespunzătoare adresei IP identificate în actele de autorizare dispuse în conformitate cu Codul de procedură penală şi al Legii 51/1991 privind securitatea naţională”.

La dezbaterile din plenul Senatului, preşedintele Comisiei juridice, Iulia Scântei, a precizat că „Messenger-ul de la WhatsApp, Facebook şi celelalte platforme de comunicare de mesagerie sunt exceptate de la aceste prevederi, astfel încât doar furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice sunt supuşi condiţiilor complementare care privesc permiterea interceptării legale de către autorităţile naţionale competente, dar cu respectarea Regulamentului de protecţie a datelor personale”.

Nota redacției: Sesizarea AUR la CCR e semnată de doar 41 de parlamentari și nu poate fi luată în discuție, pragul necesar prin lege fiind de 50 de parlamentari.

(sursa foto: Pexels)