Cătălin Raiu, vicepreședintele CNCD, despre proiectul de programă de română: Simpla prezentare a unor termeni antisemiți și rasiști în fața unor copii de 14, 15, 16 ani, fără a explica faptul că au sens negativ, va duce la o consolidare a unei culturi de tip xenofob, chiar conspiraționiste

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Este posibil ca stereotipurile și prejudecățile antisemite, xenofobe, rasiste să crească, dacă aducem în școala românească din prezent o programă de Limbă și literatură română cu texte care au elemente explicit antisemite, xenofobe, rasiste, a avertizat într-un interviu acordat Edupedu.ro actuala conducere a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. „Cred că ne permitem luxul să dezideologizăm programa școlară sau să relaxăm acest grad de dirijism”, a declarat Cătălin Raiu, vicepreședintele CNCD care a preluat atribuțiile de președinte odată cu plecarea lui Csaba Asztalos în funcția de judecător al Curții Constituționale.

Edupedu.ro a contactat conducerea CNCD după ce profesorul universitar Andrei Terian, coordonator a numeroase proiecte naționale și europene de cercetare asupra literaturii române, a avertizat că noul proiect de programă școlară pentru limba și literatura română publicat de Ministerul Educației (proiect cunoscut sub titulatura „programa Fotache 2” după numele coordonatoarei) incumbă elemente clare de rasism.

• Analiza semnată de Andrei Terian atrage atenția că „studiind Peregrinul transilvan în grila «noi și ceilalți», elevii de clasa a IX-a vor avea ocazia să învețe: cuvinte noi – sau validarea «literară» a unor cuvinte vechi – pentru a denumi minoritățile naționale din România («jidani» pentru evrei, «țigani» pentru romi, «cațaoni» pentru greci, «sârbotei» pentru sârbi); că sufletul «jidanilor» e aurul și că ei controlează din umbră întreaga Europă; că turcii, arabii, dar și bulgarii (?) sunt «barbari»; că romii sunt structural inferiori; că unele popoare (polonezii) «nu merită» să se ridice; că în România totul a fost – mai este încă? – «în mâna străinilor», care ne «sug» (de) toate cele”. Integral aici poziția coordonatoarei proiectului de programă de română, Oana Dubălaru Fotache.

Vicepreședintele CNCD Cătălin Raiu a declarat pentru Edupedu.ro că „simpla lor prezentare în fața unor copii de 14, 15, 16 ani, fără a explica faptul că au acest sens negativ, peiorativ, din păcate cred că va duce la o consolidare a unei culturi de tip xenofob, chiar conspiraționiste, pentru că vedeți antisemitismul este puternic asociat cu conspiraționismul astăzi. Deci, din acest punct de vedere, la o întrebare foarte directă: da, acești termeni sunt termeni care au conotație negativă și e bine să fie evitați”.

„Orice fel de discurs, chiar și discursul literar, orice fel de operă care conține indicii, urme antisemite, rasiste, xenofobe și așa mai departe trebuie atunci când este predat la școală să fie pus într-un context critic. E foarte important acest aspect, pentru că el ne arată care este calea de mijloc: adică nici nu evităm, nu ca parte a lui cancel culture, o parte însemnată din cultura română, nu evităm să o discutăm în școală, nu ne facem că nu există, dar nici nu ar trebui ca sistemul preuniversitar să își propună să ideologizeze elevii. De aceea, calea de mijloc este ca tipul acesta de opere, pe care am văzut că presa le-a sesizat ca având un potențial caracter discriminatoriu sau rasist, dacă sunt studiate, să fie puse într-un context foarte critic”, a precizat Cătălin Raiu pentru Edupedu.ro.

„Eu am experiența învățământului universitar și văd cum vin studenții după ce au terminat liceul. Mie mi se pare că vin lipsiți de acest bagaj critic și vin cu oarecare inhibare a gândirii critice. Adică le e frică să își expună forme personale sau subiective de gândire, pentru că ele nu sunt conforme cu modul în care au fost învățați să reproducă materia în gimnaziu și în liceu. Deci, eu aș pleca cumva cu discuția de aici”, a declarat Raiu.

Rep: Care este opinia dvs cu privire la noul proiect de programă școlară de limba și literatura română publicat de Ministerul Educației și Cercetării?

Cătălin Raiu: O opinie instituțională care să includă toate detaliile programei nu am cum să formulez, pentru că nu este specialitatea mea învățământul preuniversitar și până la urmă nici a instituției. De altfel, nici nu avem pe masă un o sesizare în acest sens. În schimb, dacă ne referim la principii generale care ar trebui să guverneze învățământul în general, dar cu prioritate învățământul preuniversitar – și ceea ce voi spune este practic preluat din practica instituției noastre, orice fel de discurs, chiar și discursul literar, orice fel de operă care conține indicii, urme antisemite, rasiste, xenofobe și așa mai departe trebuie atunci când este predat la școală să fie pus într-un context critic. E foarte important acest aspect, pentru că el ne arată care este calea de mijloc: adică nici nu evităm, nu ca parte a lui cancel culture, o parte însemnată din cultura română, nu evităm să o discutăm în școală, nu ne facem că nu există, dar nici nu ar trebui ca sistemul preuniversitar să își propună să ideologizeze elevii. De aceea, calea de mijloc este ca tipul acesta de opere, pe care am văzut că presa le-a sesizat ca având un potențial caracter discriminatoriu sau rasist, dacă sunt studiate, să fie puse într-un context foarte critic.

Asta înseamnă, concret, ca profesorul să aibă asistența necesară din partea inspectoratului, ministerului și așa mai departe, să explice în context istoric opera respectivă și să explice simultan care este perspectiva actuală asupra unor termeni care sunt prezenți în opera respectivă sau a contextului concret în care a fost scrisă. Cu alte cuvinte, nu ne delimităm în a pune cunoaștere pe masă, dar în același timp trebuie să o privim foarte critic și foarte analitic.

Rep: Din experiența dumneavoastră instituțională, cu Ministerul Educației și cu profesori, avem cadre didactice formate astfel încât să poată explica în context istoric operele acestea? Sau este timp o lună pentru ca o formare de tipul acesta să fie făcută eficient asupra tuturor profesorilor de română? Și aici am o precizare: chiar coordonatoarea programei, doamna Fotache, este aceeași care de un an susține extinderea numărului de ani la licență de la 3 la 4 pentru studenții care vor să devină profesori de română, argumentând că este insuficient timpul pentru educarea unor profesori în spiritul pe care ar trebui să îl aibă aceste cadre didactice. Deci noi avem pe piață, de ani de zile, profesori de limbă română insuficient pregătiți, conform spuselor doamnei Fotache. În acest context este de aplicat o astfel de programă care aduce la clasa a IX-a texte purtătoare de elemente de xenofobie, rasism, antisemitism șamd? 

Cătălin Raiu: Pentru partea a 2-a întrebării, mie mi se pare că răspunsul e destul de simplu: este suficient să le soliciți viitorilor profesori să parcurgă și un program de master și atunci nu ai 3 sau 4 ani, ai 5 ani de formare universitară pentru a fi profesori, timp probabil suficient ca să implementezi tipul ăsta de cunoaștere.

Pentru prima parte a întrebării, vă pot relata din experiența recentă a țării noastre, care a introdus de 2-3 ani ca disciplină obligatorie la liceu studiul Holocaustului și al istoriei evreilor, care sigur e o materie binevenită, având în vedere și contextul de antisemitism crescând în România și în alte țări. Pentru a face acest lucru, Institutul „Elie Wiesel”, chiar înainte să fie introdusă materia, a făcut formare cu profesorii de istorie. Sigur, a făcut-o ritmul în care s-a putut face, nu poți acoperi toți profesorii de istorie, cum spuneți, într-o lună, dar a început-o înainte și e foarte important ca profesorul, pus în situația să predea în spirit critic operele pe care le discută presa acum ca făcând parte acum din noua programă la limba română, să fie deja pregătit în acest sens. E puțin probabil ca într-un termen foarte scurt, de o lună, profesorii să fie pregătiți, mai ales că vorbim de limba și literatura română, unde sunt probabil foarte mulți profesori, având în vedere numărul de ore pe săptămână în învățământul preuniversitar.

• Citește pe Edupedu.ro interviul integral acordat de Cătălin Raiu, vicepreședintele CNCD