Care sunt planurile lui Macron după ce a instalat cel mai tânăr premier din istoria Franței: reforme sociale fără potențial de proteste

Analiză Financial Times preluată de Rador Radio România:

Președintele francez Emmanuel Macron l-a promovat pe popularul său ministru al educației în vârstă de 34 de ani, Gabriel Attal, în funcția de premier, el căutând astfel să își relanseze cel de-al doilea mandat, marcat de un parlament divizat. Palatul Elysee a confirmat numirea într-o declarație de marți, adăugând că, acum, Attal va trebui să își desemneze cabinetul.

Attal va fi cel mai tânăr premier francez din istorie, fiind totodată un gay declarat și un mai bun politician comparativ cu tehnocrata Elisabeth Borne, care a demisionat luni și care a fost cea de-a doua femeie din Franța care a ocupat vreodată această funcție.

Attal este o opțiune surprinzătoare, având în vedere că el fusese numit recent ministru al educației și are o mai puțină experiență comparativ cu alți candidați care nu au fost însă luați în seamă, cum ar fi ministrul veteran de finanțe Bruno Le Maire și fostul ministru al agriculturii, Julien Denormandie.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Macron pare să mizeze pe charisma lui Attal, sperând că asta îl va ajuta să depășească o etapă dificilă, marcată de disputele din parlament pe tema imigrației și a deloc popularei reforme a sistemului de pensii de anul trecut.

El speră totodată că va putea acoperi diferența de 10 procente din sondaje, care pun partidul de extremă-dreaptă al Marinei Le Pen drept favorit în apropiatele alegeri europene.

Dar Chloe Morin, scriitoare și comentatoare politică, a avertizat că numirea lui Attal nu va rezolva cea mai mare problemă a lui Macron, și anume, faptul că el nu mai deține o majoritate parlamentară, astfel încât el trebuie să ajungă la un acord cu partidele de opoziție ca să îți poată pune în aplicare programul politic.

„Attal este cel mai popular ministru din guvern, el fiind totodată reprezentantul unei generații ajunse la putere datorită lui Emmanuel Macron”, a spus ea. El este „cel mai bun adversar” din tabăra lui Macron care să-i poată face față lui Jordan Bardella, șeful partidului de extremă-dreaptă Adunarea Națională, în vârstă de 28 de ani, care se află în fruntea partidului care acum se clasează pe primul loc în apropiatele alegeri europene.

După numirea sa, în 2022, Borne s-a străduit să formeze o coaliție mai largă cu parlamentarii din opoziție, dar, anul trecut, ea a reușit sî atingă principalele obiective ale politicii lui Macron, cum ar fi majorarea vârstei de pensionare, de la 62 la 64 de ani, în pofida unor proteste de stradă care au durat luni de zile.

Ea a recurs deseori la punctul 49, aliniatul 3, din Constituție ca să eludeze voința parlamentarilor și să adopte o serie de legi și de bugete – a folosit-o de 23 de ori în 18 luni, situându-se pe locul al doilea în materie comparativ cu ceilalți premieri.

În sondaje, popularitatea lui Borne a ajuns să fie cea mai scăzută în sondaje, cu un procent de 23%, în vreme ce procentajul lui Macron a fosst ceva mai bun, respectiv, de 27%. Totuși, în cinci luni, Attal a urcat în sondaje cu 14 procente, atingând o rată de 40% în favoarea sa,, ceea ce, potrivit celor de la Ipsos, îl face să fie cel mai popular politician din Franța.

Fost membru al Partidului Socialist, Attal s-a aflat în primul val de parlamentari care au ajuns în funcții începând din 2017, când Macron a fost ales președinte pe baza unei platoforme de centru, favorabilă lumii afacerilor. De atunci, el a urcat constant în rang după ce, în 2018, a primit o primă funcție în calitate de oficial de rang inferior în Ministerul Educației.

Ascensiunea sa a continuat, în 2020, el ajungând purtător de cuvânt al guvernului – o funcție extrem de „la vedere” – când ținea săptămâmnal o conferință de presă, după care, în 2022, el a devenit ministrul al bugetului, iar în iulie 2023 – ministru al educației.

Macron a promis ca, în cei trei ani de președinție care i-au mai rămas, să se concentreze asupra reîntăririi țării și a serviciilor publice.

Eliminarea șomajului rămâne o proritatte, după cum o prioritate rămâne și stoparea ascensiunii mișcării de extremă-dreaptă a lui Le Pen.

„Știu că pot conta pe energia ta și pe angajamentul de a pune în funcțiune proiectul reînnoirii, anunțat de mine”, a scris preșdintele într-un mesaj din mediile de socializare adresat lui Attal.

Mujtaba Rahman, analist al grupului Eurasia, a prezis o îndepărtare de reformele economice în schimbul unei mai mari concentrări asupra problemelor sociale, cum ar fi apropiata lege vizând euthanasierea și înscrierea în Constituție a dreptului la avort.

„Odată adoptate principalele sale reforme, Macron va opta ulterior pentru niște politici cu un mai mare impact social, mai ‚potolite’ și, probabil, mai puțin contestate”, a spus el. „Ei vor încerca să răspundă îngrijorărilor populației legate de democrația franceză și de comportamentul antisocial”. (Traducerea: Alexandru Danga)